Sinonime crug (original) (raw)
Cuvântul „crug” are următoarele sinonime:
crug ( substantiv )
- boltă
- sferă
Alte sinonime:
- cer
- ciclu
- firmament
- orbită
- orbita unei planete
- ciclu solar
- ciclu lunar
- bolta cerească
Sinonime Apropiate
- cer - boltă, firmament, crug, tărie, aer, atmosferă, văzduh, eter, rai
- glob - sferă, rotogol, crug, pământul, lumea, mapamondul
- vira - a coti, a ocoli, a feri, a cârmi, a transfera, a schimba
- firmament - boltă, cer, văzduh
- aliena - a înstrăina, a transfera, a (se) sminti, a (se) țăcăni, a înnebuni
- anturaj - mediu, ambianță, cadru, cerc, sferă, societate, companie
- arc - coardă, resort, boltă, arcadă, boltitură
- arcadă - boltă, boltitură
- climă - aer, atmosferă, vreme, climat
- climat - climă, aer, atmosferă, ambianță, mediu, societate, cadru, situație, circumstanțe
- coloniza - a popula, a așeza, a transfera
- compartiment - domeniu, sferă, sector, arie, despărțitură
- cupolă - boltă, arcadă
- domeniu - latifundiu, moșie, proprietate, sferă, ramură, sector, tărâm, câmp, cerc
- aer - atmosferă, văzduh, cer, expresie, față, mină, figură, fizionomie
Dex crug
- crug 1 Cerc cearcăn. 2 Orbită. 3 ~ul cerului sau ceresc Boltă cerească tărie, firmament, crâng. 4 Calea Lactee. 5 (În legătură cu Soarele sau Luna) Ciclu. 6 Glob. 7 (Fiind vorba de ceea ce se măsoară cu ciclul unor fenomene astronomice) Curs.
- CRUG, cruguri, 1. Orbită a Lunii sau a unei planete. ◊ Crugul cerului (sau ceresc) = bolta cerească. 2. Ciclu solar (sau lunar). – Din , krug.
- CRUG, cruguri, 1. Orbită a lunii sau a unei planete. ◊ Crugul cerului (sau ceresc) = bolta cerească. 2. Ciclu solar (sau lunar). – Din , krug.
- CRUG, cruguri, (Învechit și popular) 1. Orbită a lunii sau a unei planete. Văzînd că se răsucesc stihiile pe crugul lor, n-a mai așteptat pînă a doua zi. SADOVEANU, P. M. 91. În tării Sta soarele în crugu-i spre-a saluta planeții. EMINESCU, O. IV 340. Crugul cerului (sau ceresc) = bolta cerească, firmamentul. Și-nainte ne-a mînat, Pre crugul cerului, Pre semnele pămîntului. TEODORESCU, P. P. 163. 2. Ciclu solar (sau lunar) după trecerea căruia zilele săptămînii (sau fazele lunii) cad la aceleași date ale anului... Cunoaște mersul anotimpurilor, crugul lunii. SADOVEANU, V. F. 34. ♦ Curs, circuit. În crugul prinsurilor, apa Sucevii se zărea ca un balaur vînăt. CAMILAR, N. II 407.
- crug n. cerc, orbită: crugul soarelui, cerului; crugul lunei, ciclu lunar. .
- crug n., pl. urĭ (rus. krug, cerc, d. vsl. krongŭ). Vechĭ. Crîng, cerc, ciclu, órbită. Crugu luniĭ, ciclu lunar. V. pascalie.
- CRUG s. v. boltă, cer, ciclu, firmament, orbită.
Sinonimul cuvântului crug