Sinonime debil (original) (raw)

Cuvântul „debil” are următoarele sinonime:

debil ( adjectiv )

• plăpând
• delicat
• firav
• fragil
• șubred
• slab
• fără putere

Alte sinonime:

• gingaș
• pirpiriu
• prizărit
• sfrijit
• slăbănog
• slăbuț
• pițigăiat
• mârșav
• ticălos
• gubav
• morânglav
• sighinaș
• șiștav
• maladiv
• bolnăvicios

Sinonime Apropiate

• fragil - plăpând, firav, slab, sensibil, delicat, friabil
• firav - delicat, debil, slăbuț
• gingaș - delicat, fin, grațios, fragil, suav, firav, plăpând, sensibil, dificil
• bolnăvicios - debil, firav, șubred, maladiv
• pieritor - muritor, efemer, fragil, plăpând
• prizărit - debil, slab, pipernicit, prăpădit
• slab - debil, vlăguit, costeliv, jigărit, supt, sfrijit, pierit, fricos, ezitant
• slăbiciune - sfârșeală, extenuare, epuizare, vlăguială, debilitate, scădere, lipsă, carență, defect
• slăbănog - slab, debil, vlăguit, neputincios, infirm, olog
• străveziu - transparent, limpede, clar, senin, vizibil, evident, manifest, debil, slab
• fraged - crud, proaspăt, delicat, fin, gingaș, tânăr, plăpând
• anemic - slab, firav, slăbit, epuizat, nerezistent, slăbănog
• atacabil - vulnerabil, firav, slab, nerezistent
• debilita - a slăbi, a se șubrezi
• delicat - ales, fin, diafan, gingaș, grațios, firav, suav, elegant, distins

Dex debil

• debíl, ~ă 1-2 ( ființe) Lipsit de rezistență (la efort fizic sau) la îmbolnăviri. 3 Plăpând. 4 ~ mintal Înapoiat mintal, care nu poate depăși nivelul de cunoștințe al primelor patru clase elementare.
• DEBÍL, -Ă, debili, -e, (Despre ființe) Lipsit de rezistență la eforturi fizice și la boli; firav, plăpând, slăbuț. ◊ (Substantivat) Debil mintal = persoană care suferă de debilitate mintală. – Din débile, debilis.
• DEBÍL, -Ă, debili, -e, (Mai ales despre copii) Cu organismul plăpînd, firav, slăbuț, fără putere. Copil debil. ♦ Slab, ușor, vag. Cît a lipsit judecătorul... am prins un debil pretext de drum la el acasă. GALACTION, O. I 99. Cînd Evantia își ridică ochii, recunoscu pe fața lui o expresie senină și un surîs debil fluturînd pe buzele lui subțiate. BART, E. 351.
• DEBÍL, -Ă Firav, slăbuț, plăpând. ◊ Debil mintal = înapoiat mintal. ♦ Slab, vag, ușor. .
• DEBÍL, -Ă 1. firav, slăbuț, plăpând. ♦ ~ mintal = înapoiat mintal. 2. slab, vag, ușor. (< fr. débile, lat. debilis)
• DEBÍL ~ă (~i, ~e) 1) (despre ființe, organisme) Care are o constituție lipsită de vigoare; firav; slab; plăpând. 2) și substantival (despre persoane) Care se caracterizează prin slabe capacități mintale; înapoiat mintal. /<fr. débile, lat. debilis
• debil a. slab.
• *débil, -ă adj. (lat. débilis, d. debére, , a avea maĭ puțin, a fi debitor). Slab, fără putere, vorbind de ființe. – Fals debíl (fr. débile).

Antonime debil

• Debil ≠ puternic, tare, vânjos, vânos, vârtos, viguros, voinic

Sinonimul cuvântului debil

Testează-te!