Sinonime decreta (original) (raw)

Cuvântul „decreta” are următoarele sinonime:

decreta ( verb )

Alte sinonime:

Sinonime Apropiate

hotărî - a stabili, a fixa, a decide, a dispune, a decreta, a porunci, a stipula, a hărăzi, a soroci
dispune - a hotărî, a decide, a comanda, a ordona, a prescrie, a poseda, a avea, a birui, a bate
consfinți - a consacra, a fixa, a stabili, a hotărî, a decide
convinge - a asigura, a decide, a determina, a hotărî, a recunoaște, a-și da seama, a se încredința
decide - a hotărî, a determina, a stabili, a fixa
domina - a stăpâni, a controla, a fi stăpân, a dispune, a prevala, a predomina, a se impune
prevala - a predomina, a precumpăni, a domina, a se impune
prisosi - a fi în plus, a rămâne, a avea destul, a dispune
râcâi - a scurma, a scormoni, a zgâria, a râma, a zgândări, a irita, a indispune
reclama - a cere, a revendica, a pretinde, a se plânge, a protesta, a denunța, a demasca, a necesita, a se impune
străluci - a luci, a scânteia, a lumina, a sclipi, a se distinge, a se impune, a excela
șicana - a sâcâi, a plictisi, a deranja, a indispune, a face mizerii
șifona - a boți, a mototoli, a deforma, a se supăra, a se enerva, a se necăji, a se indispune
tracasa - a hărțui, a sâcâi, a plictisi, a indispune, a enerva
vexa - a jigni, a contraria, a ofensa, a indispune

decreta 1 A ordona printr-un decret (1). 2 A stabili printr-o decizie a unei autorități. 3 A afirma în mod sentențios și categoric.
DECRETÁ, decretez, I. A da un decret, a hotărî, a ordona prin decret. ♦ A declara ceva în mod sentențios; a emite o părere categorică. – Din décréter.
DECRETÁ, decretez, I. A da un decret; a hotărî, a ordona, a orîndui prin decret. Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne decretează:... B. O. 1953, 1. Poporul romîn decretă... independența sa administrativă. CAMIL PETRESCU, B. 98. ♦ A declara ceva în mod sentențios, a emite o părere categorică. Ai mei... mă decretau lacom, egoist, lipsit de caracter. CAMIL PETRESCU, U. N. 38. Tot ce făcea era așa nesăbuit și fără de noimă, că nu se putea să nu dai dreptate obșteștii păreri care-l decretase nebun. M. I. CARAGIALE, C. 47. – 3 și: decrétă.
DECRETÁ I. A da un decret; a hotărî prin decret. ♦ A declara sentențios ceva. .
DECRETÁ tr. 1. a da un decret; a hotărî prin decret. 2. a declara ceva cu emfază, sentențios; a emite o părere categorică. (< fr. décreter)
A DECRETÁ ~éz tranz. 1) A stabili prin decret. 2) fig. A declara în mod categoric; a exprima cu ton sentențios. /<fr. décréter
decretà v. 1. a da un decret; 2. a ordona, a regula printr’un decret.
*decretéz v. tr. (fr. décréter, d. décret, decret). Decid pin decret: a decreta o vînzare.

Sinonimul cuvântului decreta