Sinonime discipol (original) (raw)
Cuvântul „discipol” are următoarele sinonime:
discipol ( substantiv )
- elev, ucenic, învățăcel, novice
- continuator, adept, urmaș
Alte sinonime:
- cirac
- școlar
- acolit
- cirac școlar
- catehumen
- condiscipol
- panegirist
- partizan
- zelator
Sinonime Apropiate
- elev - școlar, învățăcel, ucenic, cirac, discipol, novice, începător
- școlar - elev, ucenic, discipol, învățăcel
- ucenic - discipol, elev, învățăcel, începător
- învățăcel - discipol, elev, școlar, ucenic, cirac, calfă
- cirac - discipol, elev, ucenic, învățăcel
- începător - incipient, debutant, novice, elev, discipol, învățăcei, neofit, inițiator, promotor
- novice - începător, ucenic
- boboc - mugur, pui, puișor, ucenic, novice, începător, recrut
- continuator - urmaș, succesor, descendent
- descendent - coborâtor, urmaș, continuator, succesor
- progenitură - descendent, urmaș, vlăstar, odraslă, copil
- reliefa - a profila, a contura, a accentua, a sublinia, a evidenția, a releva
- coborâtor - înclinat, povârnit, în pantă, descendent, urmaș, vlăstar, odraslă, epigon
- strănepot - urmaș, descendent, vlăstar
- umanist - erudit, civilizat, spiritualizat, nobil, elevat
Dex discipol
- discípol 1 Persoană care trăiește în preajma unui maestru, primind învățăturile lui și adesea continuându-le și dezvoltându-le învățăcel, elev, ucenic, cirac. 2 Persoană care adoptă, urmează și continuă doctrina, învățătura, principiile cuiva.
- DISCÍPOL, discipoli, Persoană care primește învățătura de la un maestru; învățăcel, elev, ucenic. ♦ Persoană care adoptă, urmează și continuă doctrina, învățătura, principiile cuiva. – Din discipulus. disciple.
- DISCÍPOL, discipoli, Persoană care trăiește în preajma unui maestru, primind învățăturile lui și adesea continuându-le și dezvoltându-le. ♦ Persoană care adoptă, urmează și continuă doctrina, învățătura, principiile cuiva. – Din discipulus. disciple.
- DISCÍPOL, discipoli, Persoană care trăiește în preajma unui maestru, lucrînd sub supravegherea lui, primind învățăturile lui și uneori continuîndu-le. elev, ucenic, învățăcel. Iubitorul stelelor văzu în Manolaș un viitor discipol. GALACTION, O. I 620. Mi s-a zis pe rînd magistru, doctor, culme strălucită, Și discipoli mă urmară cu voința nimicită. MACEDONSKI, O. I 271. ♦ Persoană care adoptă, urmează, continuă doctrina, învățătura, principiile cuiva. continuator. Discipolul credincios și tovarășul de luptă cel mai apropiat al lui Lenin, I. V. Stalin, a dezvoltat tezele leniniste asupra electrificării și a condus măreața operă de electrificare a Uniunii Sovietice. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 323. – Variantă: (învechit) discípul (EMINESCU, N. 54)
Sinonimul cuvântului discipol