Sinonime distrus (original) (raw)

Cuvântul „distrus” are următoarele sinonime:

distrus ( adjectiv )

Alte sinonime:

Sinonime Apropiate

harcea-parcea - sfâșiat, distrus, nimicit, făcut praf, desființat
ucigător - distrugător, nimicitor, zdrobitor
zdrobit - strivit, sfărâmat, demoralizat, distrus, amărât, copleșit, sleit, extenuat, obosit
falimentar - insolvabil, ruinat, distrus, compromis, ineficace, ruinător, degradant
irecuperabil - pierdut, distrus, desființat, prăpădit
distructiv - nimicitor, distrugător, ruinător
distrugător - nimicitor, devastator, dezastruos, pustiitor, ruinător
extenuat - obosit, sleit, vlăguit, epuizat, terminat, sfârșit, istovit, stors, secătuit
destrămat - deșirat, desfirat, desfăcut, rupt, distrus, dezmembrat, risipit, împrăștiat, spulberat
sfârșit - terminat, încheiat, isprăvit, istovit, epuizat, extenuat, sleit, obosit, vlăguit
părăginit - dărăpănat, ruinat, părăduit, degradat
părăsit - abandonat, lăsat, ruinat, dărăpănat, pustiu, nepopulat, nelocuit, sălbatic
slăbit - vlăguit, epuizat, anemiat
uzat - deteriorat, degradat, tocit, învechit, consumat, epuizat, slăbit, obosit
falit - insolvabil, mofluz, scăpătat, ruinat

distrús, ~ă 1 Redus la nimic dărăpănat, dărâmat, desființat, nimicit, răpus, ruinat, stricat. 2 ( țesuturi organice) Necrozat. 3 ( ființe) Omorât. 4 (; ființe) Zdrobit. 5 (; oameni) Ruinat din punct de vedere material, fizic sau moral răpus.
DISTRÚS, -Ă, distruși, -se, Nimicit, dărâmat, ruinat. ♦ (Despre oameni) Ruinat din punct de vedere material, fizic sau moral. – distruge.
DISTRÚS, -Ă, distruși, -se, Nimicit, ruinat, dărîmat.
DISTRÚS, -Ă 1. Nimicit, ruinat. 2. (; despre oameni) Ruinat din punct de vedere material, fizic și moral. .
distrúge 1-2 A dispărea sau a face să nu mai existe (stricând, arzând, spărgând, dărâmând ) a (se) devasta, a (se) nimici, a (se) nimicnici, a (se) oscârbi, a (se) prăpădi, a (se) pustii, a (se) rade, a (se) răntui, a (se) răvăși, a (se) ruina, a (se) strica. 3 ( organe sau componente ale corpului omenesc) A produce traumatisme (grave) a răni. 4 ( ființe) A omorî. 5 (; ființe) A zdrobi. 6-7 A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă întreaga sănătate, avere, liniște sufletească a omorî, a răpune, a (se) ruina, a (se) rupe, a (se) sărăci.
DISTRÚGE, distrúg, III. A face să nu mai existe (stricând, spărgând, dărâmând etc.); a nimici, a ruina. ♦ și A face să-și piardă sau a-și pierde întreaga avere, întreaga sănătate, întreaga liniște sufletească etc. – Din distruggere.

Sinonimul cuvântului distrus