Sinonime echitate (original) (raw)
Cuvântul „echitate” are următoarele sinonime:
echitate ( substantiv )
- dreptate
- justiție
- omenie
Alte sinonime:
- lege
- justețe
- nepărtinire
- corectitudine
- obiectivitate
Sinonime Apropiate
- strâmbătate - nedreptate, abuz, injustiție, inechitate
- inechitate - nedreptate, injustiție, strâmbătate
- dreptate - echitate, corectitudine, cinste, omenie, adevăr, justețe, obiectivitate, nepărtinire, integritate
- egalitate - echivalență, paritate, echitate, dreptate, justețe, nepărtinire, netezime, regularitate
- răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm
- suflet - conștiință, psihic, minte, cuget, inimă, simțire, spirit, bunătate, omenie
- generozitate - mărinimie, dărnicie, larghețe, caritate, omenie
- instanță - justiție, juriu, complet (de judecată)
- moralitate - cinste, omenie, corectitudine, etos
- brutalitate - duritate, asprime, răutate, agresivitate, neomenie
- bunătate - omenie, cumsecădenie, generozitate, noblețe, bunăvoință, amabilitate, blândețe
- caritate - generozitate, bunătate, dărnicie, omenie, noblețe
- cruzime - neomenie, sălbăticie, ferocitate, banditism, barbarie, monstruozitate
- duritate - rezistență, tărie, soliditate, asprime, răutate, bruta late, neomenie
- obidă - durere, suferință, mâhnire, amărăciune, nedreptate, asuprire, oprimare, umilire, persecuție
Dex echitate
- echitate 1 Dreptate. 2 Nepărtinire. 3 Cinste. 4 Omenie. 5 Egalitate. 6 Comportare bazată pe respectarea riguroasă a drepturilor și datoriilor fiecăruia.
- ECHITÁTE 1. Dreptate, nepărtinire. ♦ Cinste; omenie. 2. Principiu etic și juridic care stă la baza reglementării tuturor relațiilor sociale în spiritul dreptății, egalității și justiției, al colaborării și respectului reciproc. – Din équité, aequitas, -atis.
- ECHITÁTE Dreptate, nepărtinire. ♦ Cinste; omenie. – Din équité, aequitas, -atis.
- ECHITÁTE Dreptate; nepărtinire. Acela ce își împlinește datoriile fără a ținti la vreun interes, numai pentru amorul binelui și al echității, este fără pată. BOLLIAC, O. 35.
- ECHITÁTE Egalitate, dreptate, nepărtinire. ♦ Cinste; omenie. ♦ Comportare bazată pe respectarea riguros reciprocă a drepturilor și a datoriilor, pe satisfacerea în mod egal a intereselor, a drepturilor și a datoriilor fiecăruia. .
- ECHITÁTE 1. egalitate, dreptate, nepărtinire. ◊ cinste. 2. comportare bazată pe respectarea riguros reciprocă a drepturilor și a obligațiilor, pe satisfacerea în mod egal a intereselor fiecăruia. (< fr. équité, lat. aequitas)
- ECHITÁTE ~ăți f. Principiu moral sau juridic care cere respectarea drepturilor fiecăruia; dreptate. /<fr. équité, lat. aequitas, ~atis
- echitate f. justiție naturală.
- *echitáte f. (lat. ăequitas, -átis, d. aequus, egal, echitabil. V. egal). Dreptate, justiție naturală (în opoz. cu „justiție legală”).
- ecitate echitate
Antonime echitate
- Echitate ≠ inechitate, nedreptate
Sinonimul cuvântului echitate