Sinonime facultate (original) (raw)
Cuvântul „facultate” are următoarele sinonime:
facultate ( substantiv )
- capacitate, calitate, însușire, aptitudine
- institut, secție universitară
Alte sinonime:
- posibilitate
- proprietate
- talent
- academie
- campus
- colegiu
- institut de învățământ superior
- universitate
Sinonime Apropiate
- valoare - preț, calitate, însușire, merit, eficacitate, capacitate, rentabilitate, productivitate, sens
- aptitudine - însușire, aplicație, chemare, dar, înclinare, predilecție, talent, vocație, capacitate
- capacitate - forță, tărie, putere, aptitudine, pricepere, capacitate, talent, valoare, calitate
- vârtute - însușire, calitate, proprietate, putere, tărie, vigoare, curaj, bărbăție, vrednicie
- virtute - caracter, moralitate, corectitudine, integritate, calitate, însușire, proprietate
- inaptitudine - incapacitate, neputință
- atribut - însușire, calitate, marcă, notă, apelativ, calificativ, denumire
- calitate - însușire, valoare, trăsură, atribut, notă, specific, titlu, rang, grad
- caracter - particularitate, notă, marcă, însușire, atribut, calitate, fel, natură, temperament
- competență - autoritate, calitate, drept, cădere, destoinicie, capacitate, vrednicie, pricepere
- aplicare - folosire, punere, în practică, utilizare, întrebuințare, aptitudine, talent, înzestrare, însușire
- caracteristică - particularitate, însușire, calitate
- sterilitate - incapacitate, deșert, ariditate
- titlu - calitate, atribut, demnitate, calificare, rang
- trăsătură - linie, contur, tăietură, caracteristică, notă, aspect, însușire, specific
Dex facultate
- facultate 1 (Adesea la ) Însușire fizică, intelectuală sau morală a cuiva aptitudine. 2 ~tățile sufletului Denumire dată proceselor psihice fundamentale (inteligența, afectivitatea și voința). 3 Capacitate a unui fenomen, obiect de a se dezvolta, de a acționa. 4 Unitate didactică și administrativă în cadrul unei instituții de învățământ superior, unde se predau discipline înrudite între ele, pentru pregătirea studenților și a doctoranzilor într-un anumit domeniu de specialitate. 5 Local unde funcționează o facultate (4). 6 Personalul unei facultăți (4).
- FACULTÁTE, facultăți, 1. Capacitate, posibilitate, însușire morală sau intelectuală a cuiva; aptitudine. ♦ Însușire, capacitate pe care o are un fenomen, un obiect, un sistem etc. de a acționa, a se dezvolta, a realiza ceva. 2. Unitate didactică și administrativă în cadrul unei instituții de învățământ superior, condusă de un decan și cuprinzând mai multe catedre pentru pregătirea studenților și a doctoranzilor într-un anumit domeniu de specialitate. – Din faculté, facultas, -atis.
Sinonimul cuvântului facultate