Sinonime fugitiv (original) (raw)
Cuvântul „fugitiv” are următoarele sinonime:
fugitiv ( adjectiv )
- trecător, efemer, fugar
- sumar, rapid, superficial
Alte sinonime:
- fugaci
- fugător
- de suprafață
- fugarnic
- în trecere
- neaprofundat
- nestatornic
- pe deasupra
- repede
Sinonime Apropiate
- fugar - fugitiv, trecător, fugaci, efemer, pasager, fugit, evadat, dezertor
- schematic - sumar, general, în linii mari, superficial, ușor
- pieritor - muritor, efemer, fragil, plăpând
- pieton - trecător, pasager
- promptitudine - rapiditate, operativitate, repeziciune
- temporar - vremelnic, provizoriu, tranzitoriu, trecător, momentan
- viteză - rapiditate, iuțeală, repeziciune, velocitate
- zvăpăiat - zburdalnic, zglobiu, nebunatic, alintat, ușuratic, zurliu, superficial
- flotant - plutitor, nestabil, trecător, pasager
- frunzări - a răsfoi, a cerceta (sumar), a foileta
- fugaci - fugitiv
- gazetăresc - jurnalistic, publicistic, informativ, superficial
- goni - a alerga, a fugi, a o lua la picior, a fugări, a hăitui, a mâna, a alunga, a izgoni, a ostraciza
- grabă - zor, viteză, repezeală, iuțeală, rapiditate, urgență, nerăbdare, precipitare, pripă
- grabnic - iute, repede, rapid, neîntârziat, imediat, curând, îndată, prompt, urgent
Dex fugitiv
- fugitiv, ~ă 1 Care este de scurtă durată efemer, fugar (16), (rar) fugarnic (1), trecător. 2 Sumar. 3 Rapid. 4 Superficial.
- FUGITÍV, -Ă, fugitivi, -e, 1. Care trece repede, care este de scurtă durată; trecător, fugar, fugarnic. 2. Sumar; rapid; superficial. – Din fugitif, fugitivus.
- FUGITÍV, -Ă, fugitivi, -e, 1. Care trece repede, care este de scurtă durată; trecător, fugar. Fraze fugitive. ◊ (Adverbial) Pe obrazul cu liniile neclintite trecu fugitiv o lumină. C. PETRESCU, Î. I 219. 2. Sumar, rapid, superficial. Nu prinsese decît o impresie fugitivă din priveliștea pe care se odihneau desigur întotdeauna ochii Luminiței. C. PETRESCU, Î. I 141.
- FUGITÍV, -Ă 1. Care trece rapid, repede; de scurtă durată; trecător. 2. Sumar; superficial; rapid. .
- FUGITÍV, -Ă 1. de scurtă durată. 2. sumar; superficial; rapid. (< fr. fugitif, lat. fugitivus)
- FUGITÍV ~ă (~i, ~e) și adverbial 1) De scurtă durată; fugar. Vizită ~ă. 2) Care este efectuat în fugă. Privire ~ă. /<fr. fugitif, lat. fugitivus
- fugitiv a. 1. fugător; 2. fig. care trece iute, puțin durabil: plăceri fugitive.
- *fugitív, -ă adj. și s. (lat. fugitivus). Care fuge, fugar: a prinde un fugitiv. Fig. Care trece răpede: umbră, ideĭe fugitivă. Trecător, nedurabil: fericire fugitivă. Poeziĭ fugitive, simple și scurte. Adv. În mod fugitiv.
- FUGITÍV adj. 1. fugar, trecător, (livr.) fugaci, (înv.) fugător. (O sclipire ~.) 2. rapid, sumar, superficial. (La o cercetare cât de ~...)
Antonime fugitiv
- Fugitiv ≠ îndelung, îndelungat
Sinonimul cuvântului fugitiv