Sinonime germen (original) (raw)

Cuvântul „germen” are următoarele sinonime:

germen ( substantiv )

Alte sinonime:

Sinonime Apropiate

izvor - sursă, obârșie, sorginte, origine, germen, sămânță
sămânță - bob, grăunte, sursă, izvor, germene, cauză, motiv, pretext, specie
obârșie - origine, sursă, izvor, sorginte, matcă, început, cauză
baștină - origine, obârșie, sursă, izvor
bâză - temelie, fundament, suport, temei, valoare, esență, sursă, izvor, origine
fântână - puț, cișmea, izvor, sursă, obârșie
focar - iradiație, sursă, izvor, centru
începătură - început, sursă, origine
embrion - făt, germen, mugure, început, sâmbure
extracție - extragere, scoatere, extirpare, origine, sursă, proveniență
cauză - motiv, pricină, considerent, mobil, rațiune, temei, origine, obârșie, izvor
reieși - a rezulta, a decurge, a izvorî, a deriva, a urma
șipot - izvor, fir de apă, șuvoi, jgheab, uluc, burlan
spiță - fuscel, stinghie, rudă, neam, rang, grad, descendență, origine
bob - grăunte, sămânță, boabă

germen 1 Materie organică din care iese, prin dezvoltare, o ființă vie, animal, plantă sămânță. 2 Ou fecundat. 3 Embrion al plantei. 4 Principiu, element, cauză din care se dezvoltă ceva. 5-6 În ~e (Care se află) într-un stadiu inițial, înainte de a se dezvolta. 7 Microb.
GÉRMEN, germeni, 1. Formațiune inițială în dezvoltarea ființelor vii; oul fecundat; embrionul plantei. ◊ În germene = (care se află) într-un stadiu inițial, înainte de a se dezvolta. ♦ Microb. 2. Principiu, element, cauză din care se dezvoltă ceva. – Din germen.
GÉRMEN, germeni, 1. Corpuscul sau sămânță care, puse în condiții favorabile, se dezvoltă și dau naștere unei ființe vii; oul fecundat; embrionul plantei. ◊ în germen(e) = (care se află) într-un stadiu inițial, înainte de a se dezvolta. ♦ Microb. 2. Principiu, element, cauză din care se dezvoltă ceva. – Din germen.

Sinonimul cuvântului germen