Sinonime imbold (original) (raw)
Cuvântul „imbold” are următoarele sinonime:
imbold ( substantiv )
- îndemn
- stimulent
- impuls
- pornire
- stimul
- stârnire
Alte sinonime:
- îmboldire
- bold
- năstav
- porneală
- parachinisis
- mișcare
- resort
- suport
- strămurare
Sinonime Apropiate
- impuls - stimulent, îndemn, imbold, avânt, elan
- îndemn - impuls, imbold, stimulent, stimul, îndrumare, povață, sfat
- îmboldi - a îndemna, a stimula, a împinge, a impulsiona
- îndemna - a îmboldi, a stimula, a impulsiona, a încuraja, a susține, a însufleți, a îmbia
- zori - a grăbi, a accelera, a iuți, a îmboldi, a îndemna, a stimula, a presa
- impulsiona - a stimula, a da avânt, a îmboldi, a determina, a impune
- ghes - ghiont, cot, imbold, îndemn, stimul
- îmbia - a pofti, a invita, a oferi, a îndemna, a stimula, a ademeni, a amăgi, a ispiti, a momi
- activa - a lucra, a munci, a realiza, a intensifica, a dinamiza, a înviora, a stimula, a impulsiona
- excitație - stimulent, ațâțare, provocare
- avânt - însuflețire, elan, ardoare, patos, pornire, impuls, progres, dezvoltare, înaintare
- elan - însuflețire, avânt, ardoare, fervoare, entuziasm, înflăcărare, vioiciune, pornire, impuls
- povață - sfat, îndrumare, recomandare, îndemn
- sfăt - povață, îndrumare, îndemn, călăuzire, consfătuire, consiliu, adunare, taifas, discuție
- suflu - suflare, adiere, boare, respirație, elan, avânt, pornire, entuziasm
Dex imbold
- imbold Ceea ce stimulează la o acțiune impuls, îndemn, stimulent.
- IMBÓLD, imbolduri, Ceea ce stimulează la o acțiune; îndemn, stimulent, impuls, bold. – Din îmboldi (derivat regresiv; modificat după impuls).
- IMBÓLD, imbolduri, (Mai ales în legătură cu verbele «a da», «a primi») Îndemn, stimulent, impuls. Proletariatul rus, ridicîndu-se pentru prima oară în istorie la situația de clasă stăpînitoare, a dat un imbold, prin pilda sa, proletariatului din toate țările. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, 318, 1/1. El stăruiește să-și îndrepte studiile și activitatea după imboldurile sufletului său. SADOVEANU, E. 68. Nu vru să mîie nicăieri. Aripile îi dădeau un imbold neînțeles. Parcă era vrăjită. Zbura ca în vis. BASSARABESCU, V. 51. – Variantă: (nerecomandabil) îmbóld (TOMA, C. V. 119)
- IMBÓLD ~uri n. Factor (intern sau extern) care îndeamnă la o acțiune; impuls; îndemn; stimulent. /v. a îmboldi
- *imbóld, V. îmbold.
- îmbold imbold
- ÎMBÓLD imbold.
- îmbóld n., pl. urĭ. Îmboldire, bold, îndemn, stimul, impuls. – Fals imbold (după impuls).
- imbold (dar: îmboldi)
- imbold.
Sinonimul cuvântului imbold