Sinonime indispune (original) (raw)

Cuvântul „indispune” are următoarele sinonime:

indispune ( verb )

Alte sinonime:

Sinonime Apropiate

irita - a indispune, a enerva, a înfuria, a supăra, a inflama
agasa - a deranja, a enerva, a indispune, a supăra, a înfuria, a plictisi
enerva - a indispune, a agasa, a irita, a înfuria, a supăra, a ațâța, a întărâta, a tracasa, a călca pe nervi
șifona - a boți, a mototoli, a deforma, a se supăra, a se enerva, a se necăji, a se indispune
tracasa - a hărțui, a sâcâi, a plictisi, a indispune, a enerva
iritant - enervant, neplăcut, supărător
iritație - inflamare, enervare, supărare, revoltă, reacție
întrista - a amărî, a indispune, a îndurera, a mâhni, a supăra, a necăji, a întuneca, a posomorî, a înnegura
mâhni - a supăra, a indispune, a amărî, a întrista, a îndurera
necăji - a supăra, a indispune, a amărî, a mâhni, a întrista, a face sânge rău, a șicana, a sâcâi, a tachina
burzului - a se supăra, a se enerva, a reacționa, a se înfuria
amărî - a supăra, a întrista, a indispune, a necăji, a mâhni
râcâi - a scurma, a scormoni, a zgâria, a râma, a zgândări, a irita, a indispune
șicana - a sâcâi, a plictisi, a deranja, a indispune, a face mizerii
trist - supărat, indispus, abătut, mâhnit, îndurerat, afectat, suferind, deprimant, dezolant

indispune 1-2 A(-și) strica buna dispoziție. 3-4 A (se) mâhni.
INDISPÚNE, indispún, III. și A(-și) strica buna dispoziție; a (se) supăra, a (se) mâhni (în mod trecător), a (se) întrista. – Din indisposer (după pune).
INDISPÚNE, indispún, III. A strica buna dispoziție a cuiva, a produce cuiva o supărare ușoară; a supăra, a mîhni. Adaosurile colonelului, prin brutalitatea lor cazonă, mai mult l-au indispus decît l-au impresionat. REBREANU, R. II 225. – Forme gramaticale: indispusei, indispus. – 3 și: indispuie.
INDISPÚNE III. , A(-și) strica voia bună; a (se) supăra. .
INDISPÚNE tr., a(-și) strica voia bună; a (se) supăra. (după fr. indisposer)
A SE INDISPÚNE mă indispún intranz. A ajunge într-o stare de indispoziție; a pierde buna dispoziție. /<fr. indisposer
A INDISPÚNE indispún tranz. A face să se indispună. /<fr. indisposer
indispune v. 1. a se îmbolnăvi ușor; 2. fig. a preveni în contra cuiva.
*indispún, -pús, a -púne v. tr. (d. dispun, după fr. indisposer). Turbur puțin sănătatea: căldura-ĭ indispune pe ceĭ sîngeroșĭ. Fig. Previn pe cineva contra cuĭva, supăr: tu l-aĭ indispus contra mea, observațiunea mea l-a indispus.
INDISPÚNE vb. 1. v. mâhni. 2. v. enerva.

Sinonimul cuvântului indispune