Sinonime lucitor (original) (raw)

Cuvântul „lucitor” are următoarele sinonime:

lucitor ( adjectiv )

Alte sinonime:

Sinonime Apropiate

lucios - lucitor, sclipitor, scânteietor, luminos, fulgurant
fosforescent - luminos, strălucitor, luminiscent, sclipitor, fosforic
luminat - strălucitor, luminos, lucios, instruit, cultivat, învățat, educat, erudit, lămurit
argintiu - argintat, lucios, luminos, strălucitor
sclipitor - lucitor, scânteietor, scăpărător, deștept, subtil, iscusit, remarcabil
sticlos - lucios, vitros, sclipitor, încremenit, fix, imobil
strălucit - sclipitor, strălucitor, fastuos, splendid, faimos, celebru, glorios, reputat, falnic
fastuos - grandios, măreț, impunător, luxos, pompos, strălucitor, sclipitor, splendid
luminos - strălucitor, radios, scânteietor, senin, clar, limpede
fulgurant - sclipitor, fosforescent, lucitor, scânteietor
trandafiriu - roz, luminos, senin, optimist
vesel - voios, bine dispus, bucuros, jovial, amuzant, agreabil, plăcut, luminos
feeric - strălucitor, fermecător, scânteietor, minunat, încântător
gras - corpolent, dolofan, rotofei, obez, gros, voluminos, plin, trupeș, unsuros
greu - masiv, mare, voluminos, dens, încărcat, apăsător, copleșitor, înăbușitor, dificil

lucitor, ~oare 1 ( aștri sau alte surse de lumină) Care răspândește lumină. 2 ( ochi, privire) Scânteietor. 3 Renumit. 4 Minunat. 5 (; oameni) Remarcabil. 6 Evident. 7 Care răsfrânge lumina din cauza strălucirii sau a netezimii. 8 ( culori) Aprins. 9 Mistrie. 10 Pieptene des.
LUCITÓR, -OÁRE, lucitori, -oare, (Despre surse de lumină) Care împrăștie lumină; strălucitor; lucios. ♦ (Despre obiecte) Lucios, sclipitor, scânteietor. ♦ (Despre ochi) Plin de viață, care lucește; lucios. – Luci + -tor.
LUCITÓR, -OÁRE, lucitori, -oare, (Despre surse de lumină) Care împrăștie lumină; strălucitor. Ca Iacov, frumos și tînăr, ce-adormise la fîntînă, Deșteptat fără de veste de un înger lucitor, Mă chemași la luptă cruntă. MACEDONSKI, O. I 94. De la nouri cătră soare Printre lună și luceferi, Stele mîndre lucitoare. CREANGĂ, P. 221. Cîte stele lucitoare... Pentru mine stau să joace. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 398. ♦ (Despre obiecte) Care răsfrînge lumină, care sclipește. Bogatul păr ce-n unde lucitoare Cădea pe umeri. CERNA, P. 146. Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă. EMINESCU, O. I 148. Paloș tremurător Și la soare lucitor. TEODORESCU, P. P. 104. ♦ (Despre ochi) Plin de viață; expresiv; lucios. Uncheșul își aținti asupra lui ochii lucitori. SADOVEANU, O. VII 148.

Sinonimul cuvântului lucitor