Sinonime servitute (original) (raw)

Cuvântul „servitute” are următoarele sinonime:

servitute ( substantiv )

Alte sinonime:

Sinonime Apropiate

șerbie - iobăgie, servitute, aservire
sclavaj - robie, captivitate, mizerie, oprimare
sclavie - sclavaj, robie
fascinație - fermecare, seducție, vrajă, farmec, subjugare, încântare, captivare
libertate - independență, neatârnare, slobozenie, suveranitate, autonomie
apartenență - înrudire, dependență, legătură
captivitate - robie, prizonierat, sclavie
lanț - cătușe, fiare, catenă, zale, șir, serie, succesiune, convoi, rând

SERVITÚTE, servituți, 1. (În Evul Mediu) Stare de dependență, de aservire față de stăpânul feudal; robie, servitudine. ♦ Obligație, constrângere. 2. Sarcină care grevează un imobil, denumit fond aservit, în favoarea altuia, denumit fond dominant, și care ia naștere prin voința proprietarilor celor două fonduri. – Din servitus, -utis.
SERVITÚTE, servituți, 1. (În evul mediu) Stare de dependență, de aservire; robie, servitudine. ♦ Obligație, constrângere. 2. Sarcină care grevează asupra unui bun imobiliar, izvorând din situația naturală a bunului sau dintr-o convenție, care are ca scop să servească utilitatea publică sau particulară. – Din servitus, -utis.
SERVITÚTE, servituți, 1. Stare de dependență, de aservire; robie. ♦ Obligație, constrîngere. Era o funcțiune liberă de servituțile biroului. GALACTION, O. I 27. 2. Sarcină care grevează asupra unui bun imobiliar (izvorînd din situația naturală a bunului sau dintr-o convenție) și care se instituie fiind de utilitate publică sau particulară.
SERVITÚTE 1. Stare de dependență, de servire; servitudine; robie. ♦ Obligație, constrângere. 2. Sarcină care grevează asupra unui bun imobiliar, izvorând din situația naturală a bunului sau dintr-o convenție, care are ca scop să servească utilitatea publică sau particulară. .

Sinonimul cuvântului servitute