Sinonime stabil (original) (raw)

Cuvântul „stabil” are următoarele sinonime:

stabil ( adjectiv )

Alte sinonime:

Sinonime Apropiate

schimbător - nestatornic, fluctuant, variabil, labil, instabil, inconsecvent, capricios, năzuros, bizar
variabil - schimbător, nestatornic, fluctuant, ezitant, instabil
fluctuație - oscilație, instabilitate, variație, nestatornicie, mobilitate, inconsecvență
inconsecvent - nestatornic, schimbător, capricios, inconstant, oscilant, instabil, nehotărât, neserios, labil
instabil - nestatornic, labil, schimbător, mobil, fluctuant, variabil, inconsecvent
instabilitate - nestatornicie, mobilitate, labilitate, fluctuație, variabilitate
instaura - a întrona, a instala, a statornici, a stabili, a fixa
institui - a construi, a înființa, a orândui, a forma, a întemeia, a stabili, a statornici
labil - nestatornic, schimbător, instabil, inconstant, mobil, inconsecvent, lunecos, nehotărât, schimbăcios
labilitate - nestatornicie, inconstanță, mobilitate, schimbare, instabilitate
mobilitate - instabilitate, nestatornicie, labilitate
neclintit - nemișcat, imobil, rigid, stabil, încremenit, neschimbat, statornic, ferm, constant
nestatornic - mișcător, instabil, schimbător, variabil, capricios, inconstant, inconsecvent, inegal, neserios
anumit - hotărât, fixat, rânduit, determinat, stabilit, precizat, oarecare, careva, cineva
consecvență - constantă, stabilitate, statornicie

STABÍL, -Ă, stabili, -e, 1. Care este bine așezat sau fixat, care nu se răstoarnă, care nu se clatină; trainic, solid. 2. Care nu se schimbă, care nu fluctuează; statornic; ferm. ♦ (Despre substanțe) Care nu se descompune de la sine; care nu poate fi descompus (decât cu greu) într-o reacție. ♦ (Despre populații) Care locuiește permanent în același loc. – Din stabilis.
STABÍL, -Ă, stabili, -e, 1. (Despre obiecte) Care e bine așezat, bine fixat, care nu se răstoarnă, nu se clatină; solid. ♦ (Despre substanțe) Care nu se descompune de la sine, care nu poate fi descompus decît cu greu într-o reacție. 2. (Despre abstracte) Care nu e supus fluctuațiilor, care nu se schimbă; statornic, ferm. Timp stabil. Valută stabilă. ◊ Echilibru stabil echilibru. 3. (Despre populații, în opoziție cu nomad) Care locuiește permanent în același loc, statornic. Populație stabilă.
STABÍL, -Ă 1. Trainic, bine așezat, solid. ♦ (; despre substanțe) Care nu se descompune de la sine. 2. Statornic. ♦ Durabil, permanent. 3. (Despre populații) Care locuiește permanent în același loc. .
STABÍL, -Ă 1. trainic, bine așezat, solid. ◊ (despre substanțe) care nu se descompune de la sine. 2. statornic. ◊ durabil, permanent. 3. (despre populații) care locuiește permanent în același loc. (< lat. stabilis, it. stabile)

Stabil ≠ fluctuant, instabil, mobil, neconstant, schimbător, variabil, nestabil

Sinonimul cuvântului stabil