Sinonime subiect (original) (raw)
Cuvântul „subiect” are următoarele sinonime:
subiect ( substantiv )
- materie, problemă, temă
- cauză, motiv, acțiune
Alte sinonime:
- madea
- informator
- subiect impozabil contribuabil
- calfă
- pacient
- chestiune
- lucru
- prochimen
- afabulație
- fabulație
- intrigă
- tramă
- fabulă
- țesătură
- subiect impozabil = birnic
- contribuabil
- dajnic
- dăjdiar
- liude
- mode
- pricină
Sinonime Apropiate
- problemă - chestiune, subiect, temă, dificultate, complicație, greutate
- chestiune - problemă, subiect, temă, treabă, poveste, eveniment, întâmplare, socoteală, lucru
- problematică - tematică, idei, concepte, teme
- sămânță - bob, grăunte, sursă, izvor, germene, cauză, motiv, pretext, specie
- motiv - cauză, pricină, rațiune, temei, dovadă, pretext, argument, scuză, prilej
- considerent - idee, opinie, părere, argument, motiv, cauză, temei, rațiune, mobil
- acțiune - faptă, lucrare, realizare, proces, pâră, intrigă, fabulație, temă, tramă
- cauzalitate - condiționare, determinare, motivare
- lucru - muncă, faptă, treabă, acțiune, travaliu, fapt, problemă, fenomen, chestiune
- mobil - cauză, motiv, pricină, considerent, rațiune, temei
- cauză - motiv, pricină, considerent, mobil, rațiune, temei, origine, obârșie, izvor
- laitmotiv - motiv, temă
- părtinitor - subiectiv, parțial, tendențios
- prestație - realizare, acțiune, desfășurare
- pretext - subterfugiu, scuză motiv, prilej, alibi
Dex subiect
- SUBIÉCT, subiecte, , (4) subiecți, 1. Totalitatea acțiunilor, evenimentelor (prezentate într-o anumită succesiune) care alcătuiesc conținutul unei opere literare, cinematografice etc. ♦ Chestiune, temă despre care vorbește sau scrie cineva. ♦ Cauză, pricină, motiv. 2. Partea principală a propoziției care arată cine săvârșește acțiunea exprimată de predicatul verbal la diateza activă sau reflexivă, cine suferă acțiunea când predicatul verbal este la diateza pasivă sau cui i se atribuie o însușire ori o caracteristică exprimată de numele predicativ în cazul predicatului nominal. 3. Termen al unor judecăți, reprezentând noțiunea ce desemnează obiectul gândirii despre care se afirmă sau se neagă însușirea exprimată de predicatul logic. 4. Ființă aflată sub observație, supusă anchetei, experimentului etc.; individ care prezintă anumite caracteristici. 5. (În sintagmele) Subiect de drepturi și obligații = persoană care, în cadrul raporturilor juridice, are drepturi și obligații. Subiect impozabil = persoană fizică sau juridică obligată prin lege să plătească un anumit impozit către stat. – Din subjectum (cu unele sensuri după sujet).
Sinonimul cuvântului subiect