Sinonime timid (original) (raw)
Cuvântul „timid” are următoarele sinonime:
timid ( adjectiv )
- sfios
- sfielnic
- rușinos
- rezervat
Alte sinonime:
- modest
- sfiicios
- obraznic
- obrăzat
- pâșin
- sfieț
- jenat
- nesigur
Sinonime Apropiate
- pudic - rușinos, sfios, decent, reținut, nevinovat
- taciturn - tăcut, rezervat, timid, discret, posac, închis, ursuz
- sceptic - neîncrezător, rezervat, pesimist, defetist
- speria - a înspăimânta, a înfricoșa, a se teme, a se intimida, a se buimăci
- sperios - fricos, temător, timid, timorat
- timorat - intimidat, speriat, complexat, înfricoșat
- fâstâci - a se zăpăci, a se speria, a se intimida, a se pierde
- glacial - înghețat, polar, rece, distant, neprietenos, rezervat
- indiscret - curios, nerezervat, nereținut
- înjositor - rușinos, degradant, dezonorant, umilitor
- compromițător - înjositor, degradant, infamant, nedemn, rușinos
- decent - cuviincios, respectuos, sfios, politicos, pudic
- discret - rezervat, reținut, șters, estompat, nereliefat
- distant - rezervat, nesociabil, necomunicativ, rece, depărtat, distanțat
- inavuabil - de nespus, rușinos, nedemn, groaznic, de tăcut
Dex timid
- timid, ~ă 1 ( persoane) Lipsit de îndrăzneală, de curaj rușinos, sfios. 2 ( persoane) Nesigur în păreri și în acțiuni. 3 ( însușirile sau acțiunile oamenilor) Care denotă lipsă de îndrăzneală, sfială. 4 ( însușirile sau acțiunile oamenilor) Care denotă nesiguranță. 5 Incipient. 6 Modest.
- TIMÍD, -Ă, timizi, -de, (Despre oameni; adesea substantivat) Lipsit de îndrăzneală, de încredere în sine; sfios, rușinos; (despre însușirile sau acțiunile oamenilor) care dovedește, trădează o astfel de fire. – Din timide, timidus.
- TIMÍD, -Ă, timizi, -de, (Despre oameni) Lipsit de curaj, de îndrăzneală, de încredere în sine; nesigur în păreri și în acțiuni ( sfios, rușinos); (despre însușirile sau acțiunile oamenilor) care dovedește o astfel de fire. Eram însă prea copil, prea timid. GALACTION, O. I 97. Ei se privesc cu... un zîmbet de prietenie timidă. CAMIL PETRESCU, T. II 52. Se auzi deodată o timidă bătaie în ușă. REBREANU, R. I 242. Părea o chemare discretă, un semn delicat, timid, abia înțeles. VLAHUȚĂ, O. A. III 47. ◊ (Adverbial) Bătrîna... în loc să plece, timid și simplu cum a intrat, și-a înscenat o ieșire teatrală. ANGHEL, PR. 121. ♦ Delicat, gingaș, plăpînd. Pe stratul mort, subt ploile de toamnă, E o timidă floare de april. CAZIMIR, L. U. 86. Un cîmp uriaș răscolit, spart, cu gloduri arse, presărat cu roți de tun, cu arme... printre care cresc timide albăstrele. SAHIA, N. 15. – și: timizi (EMINESCU, O. I 51).
Antonime timid
- Timid ≠ dezghețat
Sinonimul cuvântului timid