Sinonime umbrit (original) (raw)

Cuvântul „umbrit” are următoarele sinonime:

umbrit ( adjectiv )

Alte sinonime:

Sinonime Apropiate

umbros - umbrit, cu umbră
schelet - osatură, om slab, umbră, slăbănog, schemă, schiță, plan
voalat - estompat, mascat, micșorat
frunzar - umbrar, frunziș, frunzei, așternut, pătul
discret - rezervat, reținut, șters, estompat, nereliefat
eclipsă - întunecare, întunecime, umbră, obscuritate
eclipsa - a întuneca, a umbri, a pune (a lăsa) umbră, a obnubila, (fig) a întrece, a depăși, a surclasa
pal - șters, estompat, stins, pierdut, palid, galben, spălăcit
evanescent - disparent, estompat, șters, slăbit, stins

UMBRÍT, -Ă, umbriți, -te, 1. (Despre locuri) Care se află la umbră (I 1), acoperit de umbră, plin de umbră; umbros. 2. Întunecos. ♦ (Despre voce, sunete etc.) Stins, voalat. – umbri.
UMBRÍT, -Ă, umbriți, -te, 1. Care se află la umbră; plin de umbră; umbros. Cunosc o fîntînă pe valea umbrită. MACEDONSKI, O. I 99. Prin cursul apei cu gleznele lor sfîșiau valurile pînă la umbritul lor izvor. EMINESCU, N. 16. ◊ Ochiul tău cel dulce și umbrit mă-ncîntă. EMINESCU, O. IV 365. 2. Întunecos. Uite-te de vezi paingul în umbrita sa chilie. CONACHI, P. 269. ♦ (Despre voce, glas) Scăzut, voalat. Unul spune cu glas umbrit gîndul tuturor. CAMIL PETRESCU, U. N. 307. Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor o vibrare particulară. VLAHUȚĂ, O. A. 236.
UMBRÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A UMBRI și A SE UMBRI. 2) (despre voci, sunete) Care are o sonoritate scăzută; voalat. /v. a (se) umbri
UMBRÍ, umbresc, IV. 1. și A face, a ține umbră (I 1); a adumbri. 2. A sta la umbră (I 1), a se adumbri. 3. și A da sau a căpăta o nuanță mai închisă; a (se) întuneca, a (se) închide. 4. și (Rar) A se contura. 5. A dezonora, a păta, a compromite. – Din umbră.

Sinonimul cuvântului umbrit