Sinonime vârstnic (original) (raw)
Cuvântul „vârstnic” are următoarele sinonime:
vârstnic ( adjectiv )
- bătrân
Alte sinonime:
- major
- vechi
- în vârstă
- înaintat în etate
Sinonime Apropiate
- bătrân - străvechi, vechi, vârstnic, trecut, învechit, moș, moșneag, unchiaș
- veteran - ostaș, bătrân, militant vechi, vârstnic, bătrân
- șontorog - șchiop, infirm, olog, bătrân, slăbănog, fără vlagă
- tradițional - îndătinat, consacrat, obișnuit, bătrânesc, conservat
- unchiaș - bătrân, moș, moșneag
- vechi - trecut, depășit, antic, vetust, perimat, bătrân, folosit, uzat, deteriorat
- zaharisit - ramolit, senil, îmbătrânit, degradat
- zaharisire - cristalizare, ramolire, degradare, îmbătrânire
- minor - nevârstnic, copil, neînsemnat, secundar, mic
- necopt - crud, imatur, tânăr, minor, nevârstnic
- babă - bătrână, mătușă, nineaca, soție, nevastă
- major - vârstnic, matur, mare, important, principal, deosebit, esențial, fundamental, hotărâtor
- moș - moșneag, bătrân, unchiaș, bunic, strămoș
- scleroză - înțepeneală, închistare, degradare, ramolisment, senilitate, îmbătrânire
- mic - redus, mărunt, restrâns, scurt, limitat, scund, îngust, subțire, mititel
Dex vârstnic
- VẤRSTNIC, -Ă, vârstnici, -ce, 1. Trecut de epoca tinereții, înaintat în vârstă1. ◊ Mai vârstnic decât... = mai în vârstă1 decât... 2. (; adesea substantivat) De aceeași vârstă1 (cu altcineva). – Vârstă1 + -nic.
- VẤRSTNIC, -Ă, vấrstnici, -ce, 1. Trecut de epoca tinereții, înaintat în vârstă1. ◊ Mai vârstnic decât... = mai în vârstă1 decât... 2. (; adesea substantivat) De aceeași vârstă1 (cu altcineva). – Vârstă1 + -nic.
- VÂRSTNIC ~că (~ci, ~ce) Care are vârstă înaintată; în vârstă. /vârstă + suf. ~nic
- vârstnic a. și m. adult, major. .
- VRẤSTNIC, -Ă, vârstnic.
- VÎ́RSTNIC, -Ă, vîrstnici, -e, 1. Trecut de epoca tinereții, în vîrstă ( matur); (la gradul comparativ) mai în vîrstă decît... Era un om foarte înalt, vîrstnic. GALAN, Z. R. 29. Nenea Ghiță morarul nu avea mulți ani peste treizeci, dar părea mult mai vîrstnic. SADOVEANU, M. C. 13. I se dădură... și doi cai mai vîrstnici. CAMIL PETRESCU, O. II 144. Păreau într-adevăr mult mai vîrstnici decît ar fi arătat actul de naștere. C. PETRESCU, C. V. 11. 2. (Învechit și popular) De aceeași vîrstă (cu altcineva). (Substantivat) Cum oi bea și oi mînca Cînd văd pe vîrstnicii mei Au copii de ți-e drag de ei. BIBICESCU, P. P. 303. (În forma vrîsnic) Au întrebat Themistocles vrîsnicii lui. ȚICHINDEAL, F. 245. – Variantă: (regional) vrîsnic, -ă
- VRÎ́SNIC, -Ă vîrstnic.
- VRẤSNIC, -Ă vârstnic.
Antonime vârstnic
- Vârstnic ≠ tânăr
Sinonimul cuvântului vârstnic