Sinonime vajnic (original) (raw)
Cuvântul „vajnic” are următoarele sinonime:
vajnic ( adjectiv )
- energic, aprig, viguros, grozav, strașnic
- ilustru, marcant, important, vestit
Alte sinonime:
- însemnat
- înverșunat
- impetuos
- puternic
- tare
- aspru
- crâncen
- crud
- crunt
- cumplit
- încrâncenat
- îndârjit
- neîmpăcat
- nepotolit
- violent
- crâncenit
- încleștat
- groaznic
- de seamă
Sinonime Apropiate
- important - însemnat, necesar, indispensabil, remarcabil, deosebit, marcant, ilustru, distins, arogant
- energic - dinamic, forte, puternic, vajnic, viguros, neobosit
- influent - important, prestigios, marcant, puternic, ascultat
- marcant - important, însemnat, proeminent, remarcabil
- nepotolit - neastâmpărat, neliniștit, nebunatic, zvăpăiat, zburdalnic, nestins, neîmpăcat, aprig, vajnic
- celebru - renumit, ilustru, faimos, reputat, vestit, arhicunoscut
- amarnic - teribil, strașnic, crunt, grozav, chinuitor
- prestigios - important, reputat, faimos, respectat, însemnat
- preț - valoare, cost, contravaloare, plată, tarif, onorariu, importanță, căutare, apreciere
- profunzime - adâncime, adânc, seriozitate, temeinicie, importanță
- răscunoscut - notoriu, vestit, popular
- sănătos - valid, zdravăn, viguros, nevătămat, teafăr, salubru, igienic, nevătămător, judicios
- secundar - auxiliar, secund, marginal, colateral, minor, neimportant, mic, redus, neesențial
- sfâșietor - ucigător, jalnic, dureros, groaznic, grozav
- temeinic - solid, trainic, fundamental, profund, serios, adânc, chibzuit, important
Dex vajnic
- VÁJNIC, -Ă, vajnici, -ce, 1. Energic, viguros, puternic; aprig, dârz; grozav, cumplit. 2. Important, grav, serios; (rar, despre oameni) de seamă; marcant, ilustru. – Din vajnîi, vajnyi.
- VÁJNIC, -Ă, vajnici, -ce, 1. Energic, viguros, puternic; aprig, dârz; grozav, cumplit. 2. Important, grav, serios; (rar, despre oameni) de seamă; marcant, ilustru. – Din vajnâi, vajnyi.
- VÁJNIC, -Ă, vajnici, -e, 1. Energic, viguros, puternic. Oamenii... se trudeau în sforțări vajnice spre a stoarce roadele pămîntului. REBREANU, I. 53. ◊ (Adverbial) Murgul bate vajnic din copită. BENIUC, V. 72. Se frămîntă așa de vajnic de dorul copiilor. ȘEZ. II 50. ♦ Aprig, înverșunat, dîrz. Era... un vajnic predicator din ordinul iezuiților. GALACTION, O. I 229. ♦ Grozav, strașnic, cumplit, teribil. Sanda arătase pumnul și mormăise niște amenințări vajnice. CARAGIALE, S. 11. Care savant... are să descopere odată microbul și leacul la cea mai vajnică boală ce bîntuie umanitatea? id. O. VII 177. 2. (Învechit) Important, grav, serios. Tuși, oftă, după obiceiul lui, cînd avea ceva vajnic de spus. GANE, N. II 210. Ce credeți dumneavoastră că-i de făcut într-un caz atît de vajnic? ALECSANDRI, T. 1390. Sîntem în minutul vajnic unde trebuie să facem chipul trecutului. RUSSO, S. 16. ◊ Însemnat, de seamă, marcant, ilustru. I-a adus pe cei mai vajnici înțălepți ca să-l învețe. ȘEZ. I 97.
- vajnic a. 1. strașnic: călduri vajnice; 2. fig. important: niște trebi vajnice a ocârmuirii AL. .
Sinonimul cuvântului vajnic