Ioan Milică | Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi (original) (raw)

Bibliotecă digitală/Digital Library by Ioan Milică

The Digital Library of The Central University Library "Mihai Eminescu" hosts the online archives ... more The Digital Library of The Central University Library "Mihai Eminescu" hosts the online archives of some of the most important Romanian academic journals published prior to WW II.

Diacronia by Ioan Milică

Diacronia, 2020

The metaphorical network that permeates the scientific knowledge and discourse currently attracts... more The metaphorical network that permeates the scientific knowledge and discourse currently attracts the interest of many researchers. In the light of the growing body of references which reveal that the use of metaphor is both beneficial and detrimental to science, the aim of the present paper is to explore the relevance of some metaphors generated by writing and boosted by the prestige of this communicative technology. The close reading of the foundational texts in science would undoubtedly reveal their metaphorical architecture. If one considers them as nodes in a network, the major works of science act as inflection points that drive changes in the trajectory of scientific inquiry and (re)shape the way we understand reality. It clearly falls beyond the scope of this paper to chart the metaphorical map of the reference works in science. Instead, I choose to focus on the writings of Carolus Linnaeus, the founder of modern classification in botany, in order to highlight his use of metaphors rooted in the tradition of writing. More precisely, I approach the library metaphor in order to show that the Linnaean conceptualization of nature as a library acted as the testing ground for his theories, accelerated the internationalization of many scientific plant names and consolidated the stability of the vernacular botanical terminologies.

Diacronia, 2020

Rețeaua de metafore care învăluie cunoașterea științifică suscită astăzi interesul multor cercetă... more Rețeaua de metafore care învăluie cunoașterea științifică suscită astăzi interesul multor cercetători. O literatură de specialitate tot mai consistentă semnalează că gîndirea și exprimarea metaforică aduc științei atît beneficii cît și deservicii, astfel că obiectul principal al lucrării de față este de a sonda relevanța unor meta-fore generate de scris și potențate de prestigiul acestei tehnologii comunicative. Corelațiile și ramificările acestor matrice pot fi, la rigoare, cartografiate prin lec-tura textelor de referință. Interpretate ca noduri de rețea, operele fondatoare în știință au forța de a schimba traiectoria explorării științifice și a reconfigura felul în care înțelegem să ne raportăm la realitate. Întrucît asumarea sarcinii de a sonda arhitectura metaforică a tuturor textelor științifice de prim rang ar depăși cu mult mizele particulare ale lucrării de față, am preferat să reliefăm cîteva din matricele metaforice centrale ale tradiției scrisului pe care le regăsim în opera lui Carl von Linné, cu observația că, în posteritate, modelul clasic de catego-rizare impus în științele naturale de învățatul suedez a consolidat stabilitatea vocabularelor botanice vernaculare și a favorizat popularizarea și internaționali-zarea multor denumiri științifice de plante. Axul în jurul căruia este organizată argumentarea este reprezentat de metafora bibliotecii.

Diacronia, 2019

Articolul interoghează teza că Mihai Eminescu (1850-1889), cel mai important scriitor român din s... more Articolul interoghează teza că Mihai Eminescu (1850-1889), cel mai important scriitor român din secolul al XIX-lea, a valorificat în scrierile sale jurnalistice eșantioane paremiologice culese din vorbirea oamenilor de rînd. În privința sutelor de proverbe prezente în articolele de presă redactate de Eminescu, îmi propun să arăt că scriitorul a naturalizat în mozaicul textelor gazetărești decu-paje livrești cărora le-a conferit aparența stilistică a unor elemente populare. Fără a nega că unele dintre proverbele la care poetul recurge pe teren jurnalistic provin din limba comună, în studiul de față mă preocupă mizanscena orchestrată de scriitor pentru a conferi aură folclorică unor decupaje culte. Nu în ultimul rînd, cercetarea atrage atenția asupra disponibilității lui Eminescu de a experimenta formule de scriere jurnalistică dintre cele mai variate, rafinate în acord cu ideile, temperamentul și imaginația artistului.

Diacronia, 2019

The paper inquires into the idea that Mihai Eminescu (1850-1889)-the most important Romanian writ... more The paper inquires into the idea that Mihai Eminescu (1850-1889)-the most important Romanian writer of the 19 th century-used in his journalistic writings proverbs collected from the speech of common people. Concerning the hundreds of proverbs featured in the press articles penned by Eminescu, I assume that the aforementioned writer naturalised in the mosaic-like journalistic texts certain book excerpts upon which he conferred the stylistic image of folk elements. Without denying that some of the proverbs used by the poet in his articles pertain to common language, in this study, I am mainly interested in the "stage setting" orchestrated by the writer to confer a folkloric aura upon erudite excerpts. Last but not least, the study unveils Eminescu's willingness to experiment with various journalistic compositional formulas, tailored to his knowledge, sensibility, and imagination.

Istoric: Primit 24 februarie 2017 Acceptat 10 martie 2017 Publicat 23 martie 2017 Cuvinte-cheie: ... more Istoric: Primit 24 februarie 2017 Acceptat 10 martie 2017 Publicat 23 martie 2017 Cuvinte-cheie: lingvistica textului rețete culinare oralitate scripturalitate

Articolul are ca țel prezentarea caracteristicilor de ordin cultural și retoric ale scrisului epi... more Articolul are ca țel prezentarea caracteristicilor de ordin cultural și retoric ale scrisului epistolar, prin urmărirea momentelor esenţiale din evoluţia scrisorii în spaţiul european şi în cel românesc. În epoci succesive, delimitarea cadrelor retorice în care se dezvoltă scrisul epistolar este dirijată de repere distincte, de la canoanele discursive ale antichităţii și încercările de formulare a unor teorii epistolare în epoca postclasică la apariţia manualelor epistolare medievale şi a lucrărilor de retorică epistolară din epoca Renaşterii sau la înflorirea corespon-denței private în perioada Barocului și în Secolul Luminilor. Tendința naturală de adaptare a retoricii epistolare la resursele idiomatice ale limbilor vernaculare a favorizat apariția și dezvoltarea unui stil epistolar românesc, ale cărui coordonate culturale și retorice sînt schițate în lucrarea de față.

Istoric: Primit 23 martie 2016 Acceptat 12 aprilie 2016 Publicat 1 august 2016

The paper aims at revealing the cultural and rhetorical features of the Romanian letter-writing b... more The paper aims at revealing the cultural and rhetorical features of the Romanian letter-writing by outlining the key stages in the evolution of the letter in Europe and in the Romanian cultural space. In the subsequent ages, the profile of the rhetorical frame that enabled the development of letter-writing was governed by distinct guidelines, from the discursive canons of the Antiquity and the attempts to set out an epistolary theory in the postclassical age or the emergence of the medieval epistolary manuals and of the works of epistolary rhetoric from the Renaissance to the flourishing of private correspondence in the Baroque and the Enlightenment. The natural tendency to adapt the epistolary rhetoric to the idiomatic resources of the vernacular languages spoken in Europe favoured the outset and the advancement of a Romanian epistolary style whose cultural and rhetorical coordinates are sketched in the present article.

The article aims at revealing the features of Romanian letter-writing during its stages of format... more The article aims at revealing the features of Romanian letter-writing during its stages of formation and consolidation. The structural and the stylistic analysis of letters is carried out with regard to the composition of the documents written in Old Romanian according to the requirements imposed by the Slavonic template and with regard to the rhetorical division of the three styles: the simple style, the middle style and the grand style. The description of the Old Romanian epistolary style is based on a taxonomy inspired by Roman Jakobson's functional communicative model (1964). Following the six factors identified by Jakobson, letters are classified according to the socio-cultural status and the communicative competence of the addresser and of the addressee and in line with the context, the channel and the linguistic code used to write them. " How should the conversation be? It should be clear and simple. These are also the two features of letter-writing. " C. Donescu, Epistolariu culesu shi întocmitu asfelu..., 1840 4. The Romanian epistolary style: a rhetorical analysis 4.1. The structure and the stylistic features of the epistolary text The fact that letters had been written in Slavonic or in other languages of diplomacy narrowed the range of epistolary exchanges inasmuch as letter-writing was confined to certain privileged social categories: rulers, high clergy, high officials or boyars. Even in the subsequent period of time, when a growing tendency of writing in the vernacular language was witnessed, letters would continue to be employed mainly by the learned people. However, as one can find in the surviving documents, the addressers of the epistles dating from around the 17 th century came also from the middle of simple, uneducated people, and most of the time the success of their written interaction was dependent on the intervention of the scribe. In addition to the practical function of their activity, which was that of enabling the written conveyance of messages, we ought to mention the contribution that the professional writers of that time (chancellors, priests, learned boyars etc.) made to the establishment and diffusion of a general form over the age. Throughout the 16 th and the 17 th centuries the conventions of writing are set by the royal chanceries and this is the main reason why the epistolary formulary crafted after the Slavonic template is relatively uniform and not fundamentally different from the pattern of other legal and administrative acts. Most

The spread of Christianity determined major cultural changes all over Europe as well as in the en... more The spread of Christianity determined major cultural changes all over Europe as well as in the entire world. Without further dwelling on the relationships between the new religion and the classical culture, we will show that, in the art of eloquence, the perspective of the fathers of the Christian Church favoured, on the one hand, the survival of some of the Ancient rhetorical works and led to the introduction of a religious rhetoric that gradually departed from the influence of the old models, on the other. This paper aims at synthetically and systematically describing St. Augustine's view on the importance and functions of elocution, in order to reveal the innovations brought by this scholar to the classical rhetorical canon. * Email address: ioanister@gmail.com. 1 A new rhetorical canon with three genres takes shape during the Middle Ages : the art of preaching (ars praedicandi), the rhetoric of poetry (ars poetriae) and the art of letter-writing (ars dictaminis).

Cărti/Books by Ioan Milică

Cuvînt înainte / 7 Dumitru IRIMIA Adevărul, între cuvîntul biblic și cuvîntul poetic / 9 Răzvan T... more Cuvînt înainte / 7 Dumitru IRIMIA Adevărul, între cuvîntul biblic și cuvîntul poetic / 9 Răzvan THEODORESCU Text și imagine în vechea civilizație a românilor / 21 Gheorghe CHIVU Scrisul religios, componentă definitorie a culturii vechi românești / 37 Dragoș MOLDOVANU Finalitatea textelor slavo-române intercalate din Evul Mediu românesc / 53 Alexandru GAFTON Biblia de la 1688. Aspecte ale traducerii / 75 Adrian MURARU Două ipostaze ale libertății traducătorului biblic: sinonimizare și pia interpretatio. Studiu de caz: vechile traduceri românești ale cărților 1 și 2 Regi (Ms. 45 și Biblia de la 1688) / 103 Adina CHIRILĂ, George Bogdan ȚÂRA Opțiuni și constrîngeri lexico-semantice în traducerile textului biblic / 111 Dionisie Constantin PÎRVULOIU Lecțiuni controversate în Sfînta Scriptură / 125 Mădălina ANDRONIC-UNGUREANU Aspecte ale traducerii la Dosoftei / 139 Doina FILIMON DOROFTEI Elemente biblice în inscripțiile funerare în limba latină din țările române (1300-1800) / 149 Ștefan AFLOROAEI Despre pregătirea în vederea lecturii unei pagini de teologie / 161 Lucian FARCAȘ Discursul profetic între voința lui Dumnezeu și voia poporului / 173 Cătălin VATAMANU Retorica judecății divine în Scriptura ebraică / 185 Alexandru MIHĂILĂ "Străinul... va fi pentru voi ca și băștinașul" (Lev. 19:34). Includere și excludere din comunitatea religioasă în Iehud / 195 Vasile D. ȚÂRA Discursul religios, model și normă de exprimare îngrijită în epoca veche / 211 Rodica ZAFIU Ethos, Pathos și Logos în textul predicii / 219 Maria CĂTĂNESCU Retorica elogiului în Didahiile lui Antim Ivireanul / 231 Laura BĂDESCU Retorica blamului în predica lui Antim Ivireanul / 239 Constantin FRÂNCU Coerența discursului religios în Didahiile lui Antim Ivireanul / 247 Sorin GUIA Arta dialogului în Prefețele Mitropolitului Veniamin Costachi / 253 Gheorghe MANOLACHE Eshatologie și secularizare în straie postmoderne / 267 Sabina ISPAS Ipostaze ale vegetalului în spiritualitatea românească / 281 Lucia AFLOROAEI Reprezentarea sacrului în folclorul religios românesc: influența discutabilă a dualismului oriental / 297 Ioana REPCIUC Modele retorice ale invocației în contextul religiozității populare / 309 Ioan MILICĂ Imaginarul creștin în denumirile populare românești de plante / 319 7 Cuvînt înainte

INDIVIDUAL. Iată comentariul elevat al acestuia în legătură cu Programul "Prima casă": [«A venit ... more INDIVIDUAL. Iată comentariul elevat al acestuia în legătură cu Programul "Prima casă": [«A venit Boc cu vrăjeala asta. Păi cum să îl las eu pe Pogea, când am jumătate de guvern, să facă bagabonţeala asta? Ăştia cum ajung miniştri de finanţe, cum sunt deştepţi»]STIL DIRECT." (Dorel Constantin Vasile Borza, PD-L, Şedinţa Senatului, 29.06.2009).

Editura Vasiliana 98, Iași, 2014

Publicistică - Cronica veche by Ioan Milică

Cronica veche, nr.5/2019, p.4

Cronica veche, nr.4/2019, p.4

The Digital Library of The Central University Library "Mihai Eminescu" hosts the online archives ... more The Digital Library of The Central University Library "Mihai Eminescu" hosts the online archives of some of the most important Romanian academic journals published prior to WW II.

Diacronia, 2020

The metaphorical network that permeates the scientific knowledge and discourse currently attracts... more The metaphorical network that permeates the scientific knowledge and discourse currently attracts the interest of many researchers. In the light of the growing body of references which reveal that the use of metaphor is both beneficial and detrimental to science, the aim of the present paper is to explore the relevance of some metaphors generated by writing and boosted by the prestige of this communicative technology. The close reading of the foundational texts in science would undoubtedly reveal their metaphorical architecture. If one considers them as nodes in a network, the major works of science act as inflection points that drive changes in the trajectory of scientific inquiry and (re)shape the way we understand reality. It clearly falls beyond the scope of this paper to chart the metaphorical map of the reference works in science. Instead, I choose to focus on the writings of Carolus Linnaeus, the founder of modern classification in botany, in order to highlight his use of metaphors rooted in the tradition of writing. More precisely, I approach the library metaphor in order to show that the Linnaean conceptualization of nature as a library acted as the testing ground for his theories, accelerated the internationalization of many scientific plant names and consolidated the stability of the vernacular botanical terminologies.

Diacronia, 2020

Rețeaua de metafore care învăluie cunoașterea științifică suscită astăzi interesul multor cercetă... more Rețeaua de metafore care învăluie cunoașterea științifică suscită astăzi interesul multor cercetători. O literatură de specialitate tot mai consistentă semnalează că gîndirea și exprimarea metaforică aduc științei atît beneficii cît și deservicii, astfel că obiectul principal al lucrării de față este de a sonda relevanța unor meta-fore generate de scris și potențate de prestigiul acestei tehnologii comunicative. Corelațiile și ramificările acestor matrice pot fi, la rigoare, cartografiate prin lec-tura textelor de referință. Interpretate ca noduri de rețea, operele fondatoare în știință au forța de a schimba traiectoria explorării științifice și a reconfigura felul în care înțelegem să ne raportăm la realitate. Întrucît asumarea sarcinii de a sonda arhitectura metaforică a tuturor textelor științifice de prim rang ar depăși cu mult mizele particulare ale lucrării de față, am preferat să reliefăm cîteva din matricele metaforice centrale ale tradiției scrisului pe care le regăsim în opera lui Carl von Linné, cu observația că, în posteritate, modelul clasic de catego-rizare impus în științele naturale de învățatul suedez a consolidat stabilitatea vocabularelor botanice vernaculare și a favorizat popularizarea și internaționali-zarea multor denumiri științifice de plante. Axul în jurul căruia este organizată argumentarea este reprezentat de metafora bibliotecii.

Diacronia, 2019

Articolul interoghează teza că Mihai Eminescu (1850-1889), cel mai important scriitor român din s... more Articolul interoghează teza că Mihai Eminescu (1850-1889), cel mai important scriitor român din secolul al XIX-lea, a valorificat în scrierile sale jurnalistice eșantioane paremiologice culese din vorbirea oamenilor de rînd. În privința sutelor de proverbe prezente în articolele de presă redactate de Eminescu, îmi propun să arăt că scriitorul a naturalizat în mozaicul textelor gazetărești decu-paje livrești cărora le-a conferit aparența stilistică a unor elemente populare. Fără a nega că unele dintre proverbele la care poetul recurge pe teren jurnalistic provin din limba comună, în studiul de față mă preocupă mizanscena orchestrată de scriitor pentru a conferi aură folclorică unor decupaje culte. Nu în ultimul rînd, cercetarea atrage atenția asupra disponibilității lui Eminescu de a experimenta formule de scriere jurnalistică dintre cele mai variate, rafinate în acord cu ideile, temperamentul și imaginația artistului.

Diacronia, 2019

The paper inquires into the idea that Mihai Eminescu (1850-1889)-the most important Romanian writ... more The paper inquires into the idea that Mihai Eminescu (1850-1889)-the most important Romanian writer of the 19 th century-used in his journalistic writings proverbs collected from the speech of common people. Concerning the hundreds of proverbs featured in the press articles penned by Eminescu, I assume that the aforementioned writer naturalised in the mosaic-like journalistic texts certain book excerpts upon which he conferred the stylistic image of folk elements. Without denying that some of the proverbs used by the poet in his articles pertain to common language, in this study, I am mainly interested in the "stage setting" orchestrated by the writer to confer a folkloric aura upon erudite excerpts. Last but not least, the study unveils Eminescu's willingness to experiment with various journalistic compositional formulas, tailored to his knowledge, sensibility, and imagination.

Istoric: Primit 24 februarie 2017 Acceptat 10 martie 2017 Publicat 23 martie 2017 Cuvinte-cheie: ... more Istoric: Primit 24 februarie 2017 Acceptat 10 martie 2017 Publicat 23 martie 2017 Cuvinte-cheie: lingvistica textului rețete culinare oralitate scripturalitate

Articolul are ca țel prezentarea caracteristicilor de ordin cultural și retoric ale scrisului epi... more Articolul are ca țel prezentarea caracteristicilor de ordin cultural și retoric ale scrisului epistolar, prin urmărirea momentelor esenţiale din evoluţia scrisorii în spaţiul european şi în cel românesc. În epoci succesive, delimitarea cadrelor retorice în care se dezvoltă scrisul epistolar este dirijată de repere distincte, de la canoanele discursive ale antichităţii și încercările de formulare a unor teorii epistolare în epoca postclasică la apariţia manualelor epistolare medievale şi a lucrărilor de retorică epistolară din epoca Renaşterii sau la înflorirea corespon-denței private în perioada Barocului și în Secolul Luminilor. Tendința naturală de adaptare a retoricii epistolare la resursele idiomatice ale limbilor vernaculare a favorizat apariția și dezvoltarea unui stil epistolar românesc, ale cărui coordonate culturale și retorice sînt schițate în lucrarea de față.

Istoric: Primit 23 martie 2016 Acceptat 12 aprilie 2016 Publicat 1 august 2016

The paper aims at revealing the cultural and rhetorical features of the Romanian letter-writing b... more The paper aims at revealing the cultural and rhetorical features of the Romanian letter-writing by outlining the key stages in the evolution of the letter in Europe and in the Romanian cultural space. In the subsequent ages, the profile of the rhetorical frame that enabled the development of letter-writing was governed by distinct guidelines, from the discursive canons of the Antiquity and the attempts to set out an epistolary theory in the postclassical age or the emergence of the medieval epistolary manuals and of the works of epistolary rhetoric from the Renaissance to the flourishing of private correspondence in the Baroque and the Enlightenment. The natural tendency to adapt the epistolary rhetoric to the idiomatic resources of the vernacular languages spoken in Europe favoured the outset and the advancement of a Romanian epistolary style whose cultural and rhetorical coordinates are sketched in the present article.

The article aims at revealing the features of Romanian letter-writing during its stages of format... more The article aims at revealing the features of Romanian letter-writing during its stages of formation and consolidation. The structural and the stylistic analysis of letters is carried out with regard to the composition of the documents written in Old Romanian according to the requirements imposed by the Slavonic template and with regard to the rhetorical division of the three styles: the simple style, the middle style and the grand style. The description of the Old Romanian epistolary style is based on a taxonomy inspired by Roman Jakobson's functional communicative model (1964). Following the six factors identified by Jakobson, letters are classified according to the socio-cultural status and the communicative competence of the addresser and of the addressee and in line with the context, the channel and the linguistic code used to write them. " How should the conversation be? It should be clear and simple. These are also the two features of letter-writing. " C. Donescu, Epistolariu culesu shi întocmitu asfelu..., 1840 4. The Romanian epistolary style: a rhetorical analysis 4.1. The structure and the stylistic features of the epistolary text The fact that letters had been written in Slavonic or in other languages of diplomacy narrowed the range of epistolary exchanges inasmuch as letter-writing was confined to certain privileged social categories: rulers, high clergy, high officials or boyars. Even in the subsequent period of time, when a growing tendency of writing in the vernacular language was witnessed, letters would continue to be employed mainly by the learned people. However, as one can find in the surviving documents, the addressers of the epistles dating from around the 17 th century came also from the middle of simple, uneducated people, and most of the time the success of their written interaction was dependent on the intervention of the scribe. In addition to the practical function of their activity, which was that of enabling the written conveyance of messages, we ought to mention the contribution that the professional writers of that time (chancellors, priests, learned boyars etc.) made to the establishment and diffusion of a general form over the age. Throughout the 16 th and the 17 th centuries the conventions of writing are set by the royal chanceries and this is the main reason why the epistolary formulary crafted after the Slavonic template is relatively uniform and not fundamentally different from the pattern of other legal and administrative acts. Most

The spread of Christianity determined major cultural changes all over Europe as well as in the en... more The spread of Christianity determined major cultural changes all over Europe as well as in the entire world. Without further dwelling on the relationships between the new religion and the classical culture, we will show that, in the art of eloquence, the perspective of the fathers of the Christian Church favoured, on the one hand, the survival of some of the Ancient rhetorical works and led to the introduction of a religious rhetoric that gradually departed from the influence of the old models, on the other. This paper aims at synthetically and systematically describing St. Augustine's view on the importance and functions of elocution, in order to reveal the innovations brought by this scholar to the classical rhetorical canon. * Email address: ioanister@gmail.com. 1 A new rhetorical canon with three genres takes shape during the Middle Ages : the art of preaching (ars praedicandi), the rhetoric of poetry (ars poetriae) and the art of letter-writing (ars dictaminis).

Cuvînt înainte / 7 Dumitru IRIMIA Adevărul, între cuvîntul biblic și cuvîntul poetic / 9 Răzvan T... more Cuvînt înainte / 7 Dumitru IRIMIA Adevărul, între cuvîntul biblic și cuvîntul poetic / 9 Răzvan THEODORESCU Text și imagine în vechea civilizație a românilor / 21 Gheorghe CHIVU Scrisul religios, componentă definitorie a culturii vechi românești / 37 Dragoș MOLDOVANU Finalitatea textelor slavo-române intercalate din Evul Mediu românesc / 53 Alexandru GAFTON Biblia de la 1688. Aspecte ale traducerii / 75 Adrian MURARU Două ipostaze ale libertății traducătorului biblic: sinonimizare și pia interpretatio. Studiu de caz: vechile traduceri românești ale cărților 1 și 2 Regi (Ms. 45 și Biblia de la 1688) / 103 Adina CHIRILĂ, George Bogdan ȚÂRA Opțiuni și constrîngeri lexico-semantice în traducerile textului biblic / 111 Dionisie Constantin PÎRVULOIU Lecțiuni controversate în Sfînta Scriptură / 125 Mădălina ANDRONIC-UNGUREANU Aspecte ale traducerii la Dosoftei / 139 Doina FILIMON DOROFTEI Elemente biblice în inscripțiile funerare în limba latină din țările române (1300-1800) / 149 Ștefan AFLOROAEI Despre pregătirea în vederea lecturii unei pagini de teologie / 161 Lucian FARCAȘ Discursul profetic între voința lui Dumnezeu și voia poporului / 173 Cătălin VATAMANU Retorica judecății divine în Scriptura ebraică / 185 Alexandru MIHĂILĂ "Străinul... va fi pentru voi ca și băștinașul" (Lev. 19:34). Includere și excludere din comunitatea religioasă în Iehud / 195 Vasile D. ȚÂRA Discursul religios, model și normă de exprimare îngrijită în epoca veche / 211 Rodica ZAFIU Ethos, Pathos și Logos în textul predicii / 219 Maria CĂTĂNESCU Retorica elogiului în Didahiile lui Antim Ivireanul / 231 Laura BĂDESCU Retorica blamului în predica lui Antim Ivireanul / 239 Constantin FRÂNCU Coerența discursului religios în Didahiile lui Antim Ivireanul / 247 Sorin GUIA Arta dialogului în Prefețele Mitropolitului Veniamin Costachi / 253 Gheorghe MANOLACHE Eshatologie și secularizare în straie postmoderne / 267 Sabina ISPAS Ipostaze ale vegetalului în spiritualitatea românească / 281 Lucia AFLOROAEI Reprezentarea sacrului în folclorul religios românesc: influența discutabilă a dualismului oriental / 297 Ioana REPCIUC Modele retorice ale invocației în contextul religiozității populare / 309 Ioan MILICĂ Imaginarul creștin în denumirile populare românești de plante / 319 7 Cuvînt înainte

INDIVIDUAL. Iată comentariul elevat al acestuia în legătură cu Programul "Prima casă": [«A venit ... more INDIVIDUAL. Iată comentariul elevat al acestuia în legătură cu Programul "Prima casă": [«A venit Boc cu vrăjeala asta. Păi cum să îl las eu pe Pogea, când am jumătate de guvern, să facă bagabonţeala asta? Ăştia cum ajung miniştri de finanţe, cum sunt deştepţi»]STIL DIRECT." (Dorel Constantin Vasile Borza, PD-L, Şedinţa Senatului, 29.06.2009).

Editura Vasiliana 98, Iași, 2014

Cronica veche, nr.5/2019, p.4

Cronica veche, nr.4/2019, p.4

Cronica veche, nr.3/2019, p.4

Cronica veche, nr. 11/2018

Cronica veche, nr.10/2018

Cronica veche, nr.12/2017 https://cronicaveche.wordpress.com/

Cronica veche, nr.11/2017 https://cronicaveche.wordpress.com

Cronica veche, nr.10/2017 https://cronicaveche.wordpress.com/

Cronica veche, nr.9/2017 https://cronicaveche.wordpress.com/

Cronica veche, nr.8/2017 https://cronicaveche.wordpress.com/

Cronica veche, nr. 4/2017

Ediție de Adina Hulubaș, introducere de Ioan Milică

Ediție de Ioan Milică și Ilie Moisuc

Ediție de Ioan Milică, postfață de Ilie Moisuc

O primă discuție mai amplă despre necesitatea de a privi cu alți ochi poveștile biblicului Creang... more O primă discuție mai amplă despre necesitatea de a privi cu alți ochi poveștile biblicului Creangă.
Text publicat în Philologica Jassyensia, an XIII, nr. 1 (25), 2017, p. 93-106.
http://www.philologica-jassyensia.ro/

piatră de încercare, explorarea argoului cu instrumentele ştiinţelor limbajului s-a bucurat de in... more piatră de încercare, explorarea argoului cu instrumentele ştiinţelor limbajului s-a bucurat de interes în lingvistica occidentală. Se poate chiar aprecia că cercetarea argotismelor s-a realizat adesea din unghi interdisciplinar, în condiţiile în care principalii parametri ai variaţiei lingvistice -variaţia diacronică, variaţia diatopică, variaţia diastratică şi variaţia diafazică -au fost avuţi în atenţie din perspectiva unor preocupări ştiinţifice aflate la confluenţa lingvisticii cu psihologia, sociologia, antropologia sau semiotica.

Prin valorificarea unor instrumente și tehnici de analiză utilizate cu precădere în cercetările c... more Prin valorificarea unor instrumente și tehnici de analiză utilizate cu precădere în cercetările cu profil antropologic, în studiile recente de lingvistica textului s-a instaurat ideea că textele oglindesc "problemele fundamentale ale vieții comunității" (Metzeltin, Thir 2013: 34). Aidoma ritualurilor care marchează etapele semnificative ale existenței omenești, țesăturile textuale sunt articulări semiotice care pun în lumină una sau mai multe din temele abstrase din caleidoscopul realității sau care furnizează substanța unui imaginar dezvoltat ca viziune asupra realității. Indiferent că descriu lumea așa cum este aceasta sau că problematizează cum ar putea ori cum ar trebui să fie ea, textele sunt, ca și ritualurile, codificări bine delimitate, caracterizate de coerență și coeziune (Metzeltin, Thir 2013: 14).

Caietele Sextil Pușcariu, II, Nov 2015

The paper inquires into the stylistic conception of Sextil Pușcariu, the founder of the Cluj Scho... more The paper inquires into the stylistic conception of Sextil Pușcariu, the founder of the Cluj School of Linguistics, in order to outline that this original Romanian linguist did not follow the steps of any doctrine or school of linguistics from the first half of the 20th century. Instead, he privileged a framework consistent with the idea that language mirrors the world-view of its users, and, in turn, style mirrors the inner life and creativity of language users, be they great writers or common speakers.

Text extras din Constantin Dram (coord.), Mihail Sadoveanu: 12 interpretări dinspre Iași, Editura... more Text extras din Constantin Dram (coord.), Mihail Sadoveanu: 12 interpretări dinspre Iași, Editura Tritonic, București, 2015

Text extras din Constantin Dram (coord.), Iașii Teodorenilor și lumea mare, Editura Tritonic, Buc... more Text extras din Constantin Dram (coord.), Iașii Teodorenilor și lumea mare, Editura Tritonic, București, 2014

Natura difuză a semiozei metaforice a trezit pasiuni vii în lumea oamenilor de ştiinţă. Adversari... more Natura difuză a semiozei metaforice a trezit pasiuni vii în lumea oamenilor de ştiinţă. Adversarii metaforei consideră că metafora este o piedică în calea cunoaşterii şi exprimării ştiinţifice, deoarece Provided by Diacronia.ro (2015-05-15 06:22:02 UTC) Provided by Diacronia.ro (2015-05-15 06:22:02 UTC) Provided by Diacronia.ro (2015-05-15 06:22:02 UTC) Provided by Diacronia.ro (2015-05-15 06:22:02 UTC)

Filologie si Bibliologie. Studii

Studii eminescologice nr. 16/2014, Editura Clusium, Cluj-Napoca

The study aims at revealing the features, types and functions of scientific metaphors and it give... more The study aims at revealing the features, types and functions of scientific metaphors and it gives a synopsis of the relevant findings and classifications proposed by various specialists. In the first section, the attitudes towards the use of metaphors in science are briefly examined. The second part outlines the planes of metaphorical relevance (the "object" envisaged by the scientist, the interaction with the audience and the structure of the text itself) and sketches the conceptual frame that enables an adequate understanding of the general characteristics, types and functions of scientific metaphors. Each of these aspects is approached in distinct sections. Both the theoretical issues approached in the paper and the scrutinized taxonomies are supported with adequate examples.

Trăsături, tipuri și funcții ale metaforei în discursul științific Ioan Milică Facultatea de Lite... more Trăsături, tipuri și funcții ale metaforei în discursul științific Ioan Milică Facultatea de Litere Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași "Spiritul ştiinţific e suveranul plin de tact al analogiei" (Lucian Blaga)

Analele Științifice ale Universității Alexandru Ioan Cuza. Secțiunea Lingvistică

The study aims at revealing that the conditional inference, as the prototypical instantiation of ... more The study aims at revealing that the conditional inference, as the prototypical instantiation of conditionality, could be studied in relation with two other important phenomena, namely the emphatic insistence and the temporal perspective.

Studii eminescologice, Jun 2013

Text și discurs religios

L'objectif de notre étude est d'observer et de décrire quelques valeurs sémantiques du mot roumai... more L'objectif de notre étude est d'observer et de décrire quelques valeurs sémantiques du mot roumain croix. Plus précisément, les sens lexicaux considérés proéminents et productifs sont mis en relation de correspondance avec les sens que ce mot a dans les proverbes roumains sur la croix. La tentative d'interpréter les convergences et les contrastes que le terme croix développe dans les proverbes ont la capacité d'engager les valeurs sémantiques prototypiques des certains éléments constitutifs dans des oppositions plus complètes que les distinctions supposées par l'analyse sémanthique lexicale.

Perspective asupra textului și discursului religios, Nov 2013

Perspectives contemporaines sur le monde médiéval, nr. 2, 2010, Pitesti

Le plus ancien document européen qui atteste l'existence d'un langage chiffré des malfaiteurs est... more Le plus ancien document européen qui atteste l'existence d'un langage chiffré des malfaiteurs est présenté par L. Sainéan dans le premier volume d'un ouvrage capital pour les chercheurs en matière d'argot, Les sources de l'argot ancien. Il s'agit de l'enquête judiciaire qui a eu lieu à Dijon, pendant la période 3 octobre -5 décembre 1455, enquête dont le résultat a été la peine de mort pour plusieurs membres de la bande nommée « Les compagnons de la Coquille » ou, plus simplement, « Les coquillards ». Les termes français coquille et coquillard sont souvent liés au symbole des croyants qui participaient, à partir de la première moitié du XII e siècle, au pèlerinage de Compostelle, dont l'origine « est la légende de la prédication en Espagne de l'Apôtre saint Jacques, élaborée entre le VII e et le XII e siècles » (Le Goff, Schmitt 2002: 610). Vu comme l'un des plus importants lieux de pèlerinage du monde catholique, le sanctuaire de saint Jacques de Compostelle (Santiago de Compostela), acquiert, à partir du XI e siècle, une importance croissante qui s'est maintenue jusqu'au XV e siècle.

Revue Roumaine de Linguistique

There is a current belief that grammaticalization and the development of expressiveness are oppos... more There is a current belief that grammaticalization and the development of expressiveness are opposite linguistics processes. Accepted as such by many scholars, the opposition between the two types of linguistic values -grammatical, on the one hand and expressive, on the other -is summoned to argue that style facts should be considered abnormalities with reference to the so-called "normal" use. However, there are also prominent Romanian specialists who reject this dichotomic view: G. Ivănescu, T. Vianu, M. Avram etc. For instance, Avram (1987: 84) states that the relationship between stylistics and grammar should be established by means of congruence, not opposition.

AUI, 2012

" Sfatul cel bun te va păzi şi socoteala cea curată te va cruţa " (BB, Parimii, 2, 11).

 To speak, to speak is what humankind has most on heart.  You speak to me, and I speak to you. ... more  To speak, to speak is what humankind has most on heart.  You speak to me, and I speak to you.  He who knows but does not speak is a fool.  A fool has a (boasting) mouth.  He who spoke without respite, his mouth is full of lies.  It is from a man's mouth that strength comes out.  A heart never created hatred, speech created hatred.  He who insults is insulted. He who sneers is sneered at.  My mouth, like a runaway donkey, does not turn backwards.  What comes out of one's mouth is not in one's hand.  The swift one escaped, the strong one fled, he who had a "mouth" went into the palace.  A good word is a friend to numerous men.  A destructive word is a yoke of four oxen.  Dictionary of European Proverbs  The Oxford Dictionary of English Proverbs 

Minsky's approach  In the seminal study A Framework for Representing Knowledge (1974), Marvin Mi... more Minsky's approach  In the seminal study A Framework for Representing Knowledge (1974), Marvin Minsky uses the word «frame» to argue that the human mind structures the reality flux in "‛chunks' of reasoning, language, memory and perception". Defining the frame as "a data structure for representing a stereotyped situation", the author states that "we can think of a frame as a network of nodes and relations". Case-study Buzele cele mute vorbesc pe tăcute. (*Mute lips speak silently.) Frame: A Body part with certain Properties expresses, in a certain Manner or Amount, the Communicator's identity.  [Buzele] Body part [cele mute] Property vorbesc [pe tăcute] Manner .  [Foolish] Property [tongues] Body part talk [by the dozen] Amount .

https://www.cambridgescholars.com/communication-as-a-life-process-volume-two

This research is focused on animal metaphors as revealed by a small corpus of English and Romania... more This research is focused on animal metaphors as revealed by a small corpus of English and Romanian proverbs, containing around three hundred items, variants excluded. The selection of the linguistic material was made by taking into account six basic-level categories, namely BEAR, FOX and WOLF, pertaining to the superordinate category WILD ANIMAL, and DOG, OX and PIG, pertaining to the superordinate category DOMESTIC ANIMAL. The decision to favor these categories was arbitrary since, to our knowledge, there are no major studies concerned with the prototypicality of animal categories in proverbs. The corpus was built by extracting all proverbial invariants from three monolingual dictionaries and one multilingual dictionary: Iuliu Zanne, Proverbele românilor, 10 vols, 1895-1903, reprinted by Editura Scara, 2003-2004, William George Smith, The Oxford Dictionary of English Proverbs, Clarendon Press, 1935, Wolfgang Mieder (editor in chief), A Dictionary of American Proverbs, Oxford University Press, New York, 1996, and Emanuel Strauss, Dictionary of European Proverbs, 3 vols., Routledge, New York, 1994.
The main finding is that what is usually referred to as ‘animal metaphor’ covers, according to the data examined, two figurative processes. The first mechanism reflects the ANIMAL FOR HUMAN cognitive perspective and is encountered in proverbs in which the conceptual mapping frames the ANIMAL domain as the source domain. A proverb like Wolves of the same litter run in the same pack (Mieder et al., 1996: 665) reveals that its semantic potential depends on the convergence of its constituents. In other words, the solidarity of the constituents wolf, litter, run, pack, as elements of a homogeneous frame, creates, as we shall attempt to prove, the ‘linear’ meaning of the proverb. Consequently, the figurative force of the proverb is due to the “external” resources brought in by the encyclopedic knowlegde of the speaker, when building the discourse or adapting to it, instead of being generated within the proverb itself. This process will be labeled as implicit figurativeness. The second mechanism reflects the HUMAN FOR ANIMAL cognitive perspective and is encountered in proverbs in which the conceptual mapping frames the ANIMAL domain as the target domain. A proverb like When you have business with a wolf, look out for trouble (Mieder et al., 1996:76) reveals that its semantic potential depends on the semantic contrasts enforced by its constituents. Thus, the collocation to have business (with someone), and the idiom to look out (for trouble), although semantically compatible with the pronoun you, since both denote actions performed by humans, stand in contrast with the constituent wolf and create a heterogeneous frame which brings forth, in our opinion, the ‘non-linear’ meaning of the proverb. Consequently, the figurativeness of the proverb relies on the force of the semantic contrasts of the constituents rather than being acquired in a certain context. This process will be labeled as explicit figurativeness. The findings, the subsequent discussions and the theoretical assumptions will be supported by relevant bibliography.

Revista electronica ARGOTICA, Nr. 1(5)/2016 ISSN: 2286-3893 Maeștrii argoului Prezența argotism... more Revista electronica ARGOTICA, Nr. 1(5)/2016
ISSN: 2286-3893

Maeștrii argoului

Prezența argotismelor în conversația cotidiană, în mass-media și pe terenul artelor – îndeosebi în literatură, muzică și film – a favorizat interpretarea recursului la argou ca manifestare a virtuozității lingvistice. Considerat ca limbaj pitoresc, subversiv și sugestiv, argoul a fost, pe de o parte, înțeles ca emblemă a creativității anumitor categorii de vorbitori sau, pe de altă parte, denunțat ca expresie a unei viziuni fruste, violente și întunecate asupra realității. Indiferent, însă, de atitudinea față de argou, fie aceasta pozitivă sau negativă, un aspect incontestabil se cuvine subliniat: viața argoului este guvernată de aceiași factori care întrețin vitalitatea unei limbi.
Acest număr al revistei Argotica este dedicat artizanilor argoului. Ne vom raporta atât la creatorii care au valorificat din unghi artistic potențialul expresiv al argoului – scriitori și gazetari, textieri și cineaști – cât și la oamenii de știință care s-au dedicat studiului limbajelor argotice și care, prin lucrările lor, au atras atenția asupra unor aspecte mai puțin cunoscute privind formarea și uzul argotismelor.

Pentru o cât mai bună oglindire a temei în paginile revistei, sugerăm două repere menite să ușureze orientarea în universul fascinant al maeștrilor argoului:

1. Poetici ale argoului. Această coordonată se axează asupra recursului la argou, indiferent că se au în vedere efectele expresiv-persuasive ale folosirii argoului în mass-media sau în creații cu accentuată notă artistică precum operele literare, cântecele din repertoriul muzicii actuale sau scenariile de teatru și film.

2. Argotologia de ieri și de azi. Această axă tematică are menirea de a aduce în prim-plan studiul științific al argoului. Contribuțiile semnate de învățați precum Alfredo NICEFORO, Jean GRAVEN, Lazare SAINÉAN, Iorgu IORDAN, Alexandru GRAUR, Albert DAUZAT, Gaston ESNAULT, Pierre GUIRAUD, Louis-Jean CALVET, Jean-Paul COLIN, Jean-Pierre GOUDAILLIER, Eric PARTRIDGE, David W. MAURER, Jonathon GREEN, Julie COLEMAN ș.a. au avut un impact hotărâtor în fixarea argotologiei ca ramură științifică de sine stătătoare situată la confluența dintre psihologie, sociologie și lingvistică. Revizitarea lucrărilor de referință este deopotrivă un omagiu adus acestor maeștri și un prilej de reflecție asupra naturii interdisciplinare a studiilor dedicate argoului.

Considerăm că generozitatea temei favorizează elaborarea unor lucrări cu profil novator și apt să oglindească efervescența specifică codurilor generic numite ARGOU.

Calendar:
- 1 septembrie 2016: trimiterea propunerilor
- 15 septembrie 2016: evaluarea propunerilor şi notificarea autorilor
- 4 decembrie 2016:trimiterea articolelor
- 30 decembrie 2016: termenul limită pentru definitivarea articolelor ce au avut nevoie de modificări
- ianuarie 2017: publicarea online a revistei

Instrucţiuni pentru propuneri:

- Numele şi prenumele autorului
- Afiliere (universitate / instituţie, facultate, departament, echipă de cercetare etc.)
- Titlul propunerii
- Rezumat (200-250 de cuvinte)
- 3-5 cuvinte cheie
- Bibliografie minimală (5 titluri)
Contacte pentru trimiterea propunerilor:

Ioan MILICĂ Responsabil de număr (pentru propunerile în limbile română și engleză):
ioanister@gmail.com

Laurenţiu BĂLĂ (pentru propunerile în limbile franceză, italiană şi spaniolă):
lbala@central.ucv.ro

Pagina web a revistei: <http://cis01.central.ucv.ro/litere/argotica/>

Online Journal ARGOTICA, Nr. 1(5)/2016 ISSN: 2286-3893 Masters of slang The use of slang in dai... more Online Journal ARGOTICA, Nr. 1(5)/2016
ISSN: 2286-3893

Masters of slang

The use of slang in daily conversation, in the media and in arts, especially in literature, music and cinema, favoured the belief that slang is a reflection of linguistic craft. Interpreted as colourful, subversive and figurative, slang was understood as the creation of certain groups of speakers, but it was also exposed as the expression of a crude, violent and dark view upon reality. Regardless of the attitudes towards slang, it is undeniable that the life of slang obeys the same rules as the life of language, in general.

This issue of Argotica is dedicated to the artisans of slang. We will refer to the authors who capitalized on the aesthetic virtues of slang (poets, novelists, reporters, lyricists, screenwriters and so on) as well as to the scholars who dedicated their efforts to the study of slang and, as such, drew the attention to less known aspects of slang formation and use.

Under the topic "Masters of slang" we welcome contributions guided by two coordinates:

1. Poetics of slang. This coordinate outlines the use of slang in the media and in verbal arts, be they works of literature, lyrics, scripts or plays. The aim of this approach is to reveal the expressive and persuasive effects of slang use.

2. Slang studies today and yesterday. This coordinate highlights the influential scientific models in slang research. The works of scholars such as Alfredo NICEFORO, Jean GRAVEN, Lazar SAINEANU, Iorgu IORDAN, Alexandru GRAUR, Albert DAUZAT, Gaston ESNAULT, Pierre GUIRAUD, Louis-Jean CALVET, Jean-Paul COLIN, Jean-Pierre GOUDAILLIER, Eric PARTRIDGE, David W. MAURER, Jonathon GREEN, Julie COLEMAN, and others established the study of slang as an autonomous branch of science at the crossroads of psychology, sociology and linguistics. To revisit these works means to honour their authors and to ponder on the interdisciplinary nature of slang studies.

In our view, the scope of the suggested topic allows for original contributions that mirror the specific dynamics of the language practices generally falling under the name of SLANG.

Schedule:

- September 1, 2016: proposal submission
- September 15, 2016: proposal evaluation and notification to authors
- December 4, 2016:article submission
- December 30, 2016: deadline for the submission of articles that needed changes
- January, 2017: online publication

Instructions for proposals: :

- The name and surname of the author
- Affiliation (university / institution, faculty, department, research team, etc.)
- Title of the proposal
- Abstract (200-250 words)
- 3-5 key words
- Bibliography (five titles)
Contacts for submission of proposals:

Ioan MILICÄ‚ Issue editor (for the proposals in English and Romanian): :
ioanister@gmail.com

Laurentiu BALA (for proposals in French, Italian and Spanish):
lbala@central.ucv.ro

Journal website: <http://cis01.central.ucv.ro/litere/argotica/Argotica_En.html>

Selecție, note și prefață de Cătălin Cioabă și Ioan Milică A-l descoperi pe gazetarul Eminescu î... more Selecție, note și prefață de Cătălin Cioabă și Ioan Milică

A-l descoperi pe gazetarul Eminescu înseamnă a trece peste câteva obstacole nevăzute. Mai întâi, faima sa de poet, care ne ispitește să credem că tot ce a avut de spus a scris doar în vers. Apoi, varietatea deconcertantă a textelor publicistice, care-l descumpănește pe cititorul de azi, părându-i-se că se pierde în noianul de relatări ale unor scene dintr-un alt veac. Se simte oare în ele spiritul lui Eminescu? Pe de altă parte, prea adesea s-a spus că publicistica aparține mai mult unei ideologii decât autorului ei. Dar este acest lucru adevărat? Sau e doar o scuză pentru uitare?
O voce se distinge totuși aici, aceeași ca în marile poeme, dacă avem răbdarea de a trece peste prejudecățile noastre hrănite de nerăbdare. Îl vom descoperi pe scriitorul Eminescu, chiar și atunci când rezumă știrile zilei, când descrie faptul divers, când redactează cronici de război sau când polemizează.
Aflăm în aceste pagini un adevărat ziarist-regizor ce rotește caleidoscopul de întâmplări al lumii și pune în mișcare un cortegiu de imagini pline de nuanțe, vii și pregnante, îndemnându-l pe cititorul din orice epocă să devină contemporanul său.