Agricultura în Ţările Central şi Est-Europene în perioada postaderare – primele lecţii (original) (raw)
Related papers
Un posibil model de evaluare a durabilității exploatațiilor agricole din zona de nord vest a Românie
Revista Transilvană De Ştiinţe Administrative, 2007
The article aims to identify those indicators that can be used for evaluating the sustainability of the Romanian agricultural uses. The three main domains: ecology, economy and sociology influence the development process of these indicators, which also relies upon the wellrecognized methods IDEA and IDERICA. Some of the assumptions used for constructing the sustainable development model of the Romanian agricultural uses are: the complex and competitive managerial techniques that foster ecological protection of the natural environment, as well as of the consumers, the flexibility, the size of the agricultural use that has to correspond to its specialization, the long term profitability and the economic efficiency.
Managementul produselor apicole în Republica Moldova
2018
This paper aims to highlight the importance and aspects of the implementation of the management principles in the apiculture sector in the Republic of Moldova. The major problems that the beekeeping sector is currently experiencing have been identified, the results of actions already implemented, the latter being oriented towards creating favorable development conditions and materializing the provisions reflected in the National Program of Beekeeping Development in the Republic Moldova, while identifying priority directions for state involvement in the development and continued support of the beekeeping sector in the Republic of Moldova.
Cercetări Arheologice, 2020
Cercetările arheologice sistematice efectuate în situl pluristratificat de la Săveni-La Movile (județul Ialomița) au permis evidențierea, printre altele, a două niveluri de locuire eneolitice aparținând culturii Cernavodă I. În cuprinsul acestora, pe lângă inventarul obișnuit, au fost descoperite și șase fragmente ceramice cucuteniene, databile în etapa Cucuteni B 2 , ce reprezintă importuri în mediul cultural Cernavodă Ib. De asemenea, din cuprinsul a trei complexe arheologice (complexul nr. 4, complexul nr. 5 și locuința nr. 1), aparținând celui deal doilea nivel de locuire Cernavodă Ib (mai recent), au fost prelevate eșantioane de oase de animale ierbivore, care au fost analizate ulterior prin metoda radiocarbonului (14 C) la laboratorul din Poznan (Polonia), datele fiind apoi calibrate cu programul OxCal 4.2, dezvoltat de Universitatea din Oxford (Marea Britanie). Cele trei date plasează locuirea Cernavodă Ib de la Săveni în intervalul 3700-3500 B.C. Astfel, informațiile de cronologie relativă și absolută confirmă sincronismul existent între etapa Cucuteni B 2 și faza Cernavodă Ib. De altfel, la finalul eneoliticului din spațiul carpato-danubiano-pontic, cultura Cernavodă I a evoluat mai ales în prima jumătate a mileniului IV î.H., fiind sincronă pentru o lungă perioadă de timp cu faza Cucuteni B. Menționăm faptul că în prezentul studiu au fost incluse toate datele radiocarbon (14 C) certe existente în prezent pentru faza Cucuteni B și cultura Cernavodă I, cele credibile fiind avute în vedere în analiza noastră cronologică. Résumé: Nouvelles dates chronologiques pour les cultures cernavodă i et cucuteni, suite aux recherches archéologiques de săveni (département de ialomiȚa) Les recherches archéologiques programmées effectuées sur le site pluristratifié de Săveni-La Movile (département de Ialomiţa) ont mis en évidence, entre autres, deux niveaux d'habitats énéolithique appartenant à la culture Cernavodă I. Mis à part l'inventaire habituel, nous avons découvert six fragments de céramiques attribués à l'étape Cucuteni B 2 , représentant des importations dans un contexte culturel Cernavodă Ib. De même, à l'intérieur de trois complexes archéologiques (complexe no. 4, complexe no. 5 et l'habitation no. 1), tous situés au deuxième niveau d'habitation Cernavodă Ib (plus récent), des échantillons d'ossements animaux herbivores ont été prélevés et analysés ultérieurement par la méthode du radiocarbone (14 C) au laboratoire de Poznan (Pologne). Les dates ainsi obtenues ont été calibrées à l'aide du programme OxCal 4.2, développé par l'Université de Oxford (Grande Bretagne). Ces trois dates permettent de situer l'occupation Cernavodă Ib de Săveni dans l'intervalle chronologique 3700-3500 av. J.-C. Ainsi, les informations de chronologie relative et absolue confirme le synchronisme existant entre l'étape Cucuteni B 2 et la phase Cernavodă Ib. Au sein de l'espace carpato-danubiano-pontique, la culture Cernavodă I a évoluée vers la fin de l'énéolithique, notamment durant la première moitié du IV ème millénaire av. J.-C., en synchronie avec la phase Cucuteni B, et ce durant une longue période. Dans cette étude nous avons repris toutes les dates radiocarbone (14 C) disponibles pour la phase Cucuteni B et la culture Cernavodă I, les plus crédibles étant incluses dans notre analyse chronologique.
Dr. Gabriela Rusu-Păsărin este conferenŃiar la Facultatea de Litere a UniversităŃii din Craiova, unde susŃine cursuri de comunicare audiovizuală, comunicare politică, comunicare şi persuasiune. A publicat cărŃi, articole şi studii în domeniile: comunicare în spaŃiul public, jurnalism cultural, etnografie şi folclor. Este realizator-coordonator la Radio Oltenia Craiova (post public regional al SocietăŃii Române de Radiodifuziune), promovând astfel o perspectivă aplicată a jurnalismului cultural şi a comunicării audiovizuale. Rezumat Prima carte de legi în limba română (1640), Pravila de la Govora, sau Mica Pravilă este totodată un corpus referenŃial de tradiŃii şi credinŃe populare referitoare la ceremonialul existenŃial. Scopul este de a realiza o analiză comparativă a celor două nivele de referinŃă, mentalul tradiŃional românesc şi rigoarea bisericească, cea din urmă funcŃionând sub influenŃa stravechilor legi bizantine şi a canoanelor stabilite de sinodul Bisericii Orientale. Cred...
Tyragetia, 2015
Bells used in Christian churches are documentary sources due to the inscriptions, decorations and coats of arms available on them. Depending on the language in which the inscriptions were made, old bells had different names. The bells used to be donated to the churches by private persons, by the right of the founder, or by communities; the oldest bells of the medieval Moldavian state date back to the reign of Stephen the Great. The alloy used for bell casting contained copper, brass and a minor amount of silver or other elements. Bellfounders were itinerant, traveling from church to church to cast bells, the furnaces were built on sites, and the casting of large bells was carried out only during the warmer months. The most lasting operation was building the furnace and constructing the mold, and the most dangerous process was pouring the melt metal in a mold. This was followed by controlled cooling the bell, removing the mold material after the metal has solidifi ed, and finishing t...
Concepție grafică, machetare şi tehnoredactare: Luminița LOGIN Coperta: Nicolae LOGIN DESPRE AUTORI Simona Maria STĂNESCU este cercetător științific III în Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), Academia Română. Este doctorand în sociologie al Universității București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, cu o temă de analiză a statului bunăstării. Domeniile de interes: politică socială, construcție instituțională și cadru legislativ în domeniul social, drepturile omului și economia socială. Printre publicații: Aderarea României la Uniunea Europeană: impactul asupra statului bunăstării românesc (coordonator, 2004); Enciclopedia dezvoltării sociale (co-coordonator, 2007); Politici de incluziune socială în perioada de criză economică (co-coordonator, 2010); Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată (co-coordonator, 2010). simona_vonica@yahoo.com Sorin CACE este doctor în sociologie și în economie, cercetător științific I în ICCV, Academia Română. Domeniile de interes: statul bunăstării, ocuparea forței de muncă, situația romilor și economia socială. Printre publicații: Legal şi egal pe piața muncii pentru comunitățile de romi. Diagnoza factorilor care influențează nivelul de ocupare la populația de romi (cocoordonator, 2010); Economia socială în Europa (coautor, 2010); Economia socială-două profiluri regionale (co-coordonator, 2010); Bune practici în domeniul economiei sociale (coautor, 2010).
Au fost afectate ciclurile economice de procesul de aderare la UE? *
Suedia și Marea Britanie) ne-am aplecat inițial asupra datelor anuale ale creșterii PIB pe cap de locuitor pe o perioadă de 59 de ani (1950-2008). Pentru fiecare țară intervalul studiat a fost împărțit în două perioade: preaderare și postaderare. Apoi, după eliminarea zgomotelor de fundal cu ajutorul unei periodograme, am început examinarea curbelor de densitate spectrală. Rezultatele au indicat că în primii ani după aderare țările tindeau să aibă cicluri mai scurte decât în perioada precedentă. În a doua fază ciclurile deveneau egale cu cele ale perioadei pre-aderare. În final, după mai mulți ani, lungimea ciclurilor a crescut așa cum este evidențiat de curba în forma de J. Această curbă de creștere în formă de J este caracteristică țărilor care au aderat la UE, sugerând o legătură cauzală puternică între aderarea la Uniune și evoluția fluctuațiilor economice. Am verificat prin comparație cu un set de patru țări care nu sunt membre UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Turcia) și nu am...
Privatization of Industry in Central and Eastern European Countries
Revista De Economie Mondiala the Journal of Global Economics, 2014
De la căderea regimului comunist, la începutul anilor 1990, ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) au parcurs mai multe faze ale tranziţiei, având drept scop principal liberalizarea economiilor. Experienţele parcurse, de la economia centralizată planificată la o economie de piaţă, au oferit economiştilor un prilej de cercetare atât din punct de vedere teoretic, cât şi din punct de vedere practic. Deoarece problemele tranziţiei din ţările ECE nu sunt pe deplin rezolvate, economiştii încă dezbat diferitele strategii ale tranziţiei şi impactul lor economic. Scopul acestui articol îl constituie analiza teoretică şi empirică a procesului de privatizare din industria ţărilor central şi est europene, în prezent membre ale Uniunii Europene, precum şi a principalilor indicatori economici asociaţi acestui proces, pentru a identifica deficienţele structurale existente sau apărute în economiile statelor postcomuniste.