Perspective legislative în domeniul detaşării lucrătorilor în Uniunea Europeană, după 2016. Transpunerea Directivei nr. 2014/67/UE (original) (raw)
Related papers
Analiza Impactului Pandemiei De COVID-19 Asupra Pieței Muncii (Analiza Comparativă)
Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2023
The COVID-19 pandemic has caused immense disruption worldwide through its devastating impact on public health, employment and livelihoods. Governments, workers and employers around the world took immediate action to address the crisis, preserve jobs and protect incomes, although these measures varied in scale and generosity. Although such measures were crucial in mitigating the crisis, all countries experienced a sharp deterioration in employment and national income, which exacerbated existing inequalities and risked long-term "scarring" effects on workers and enterprises. Following these events was the multilateral political response to intervene to address social fragility and inequality.
Avantajele competitive ale României pe piaţa internă a UE
2014
This study contributes to the literature on the competitiveness of Romanian exports with a new perspective over the decade 2001-2011, by overlapping of two complementary analyses: of the export performance dynamics and of the domestic revenues created by export manufacturers and their suppliers. The analyzed period includes the period of global economic growth (mainly 2003-2007) and the first years of the economic crisis (2009-2011 ). The year 2007, when Romania joined the European Union, is in the middle of the analyzed period. The dynamics of Romania's export performance was assessed through a specific method combining three different research lines(1) changes in the ranking of exported products in the reference years 2001 and 2011, (2) evolution of the performance of key products exported in 2001 and (3) the position in 2001 of key products exported in 2011. The analysis of domestic revenues created by export manufacturers and their suppliers provides, for the first time for ...
Privatization of Industry in Central and Eastern European Countries
Revista De Economie Mondiala the Journal of Global Economics, 2014
De la căderea regimului comunist, la începutul anilor 1990, ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) au parcurs mai multe faze ale tranziţiei, având drept scop principal liberalizarea economiilor. Experienţele parcurse, de la economia centralizată planificată la o economie de piaţă, au oferit economiştilor un prilej de cercetare atât din punct de vedere teoretic, cât şi din punct de vedere practic. Deoarece problemele tranziţiei din ţările ECE nu sunt pe deplin rezolvate, economiştii încă dezbat diferitele strategii ale tranziţiei şi impactul lor economic. Scopul acestui articol îl constituie analiza teoretică şi empirică a procesului de privatizare din industria ţărilor central şi est europene, în prezent membre ale Uniunii Europene, precum şi a principalilor indicatori economici asociaţi acestui proces, pentru a identifica deficienţele structurale existente sau apărute în economiile statelor postcomuniste.
Au fost afectate ciclurile economice de procesul de aderare la UE? *
Suedia și Marea Britanie) ne-am aplecat inițial asupra datelor anuale ale creșterii PIB pe cap de locuitor pe o perioadă de 59 de ani (1950-2008). Pentru fiecare țară intervalul studiat a fost împărțit în două perioade: preaderare și postaderare. Apoi, după eliminarea zgomotelor de fundal cu ajutorul unei periodograme, am început examinarea curbelor de densitate spectrală. Rezultatele au indicat că în primii ani după aderare țările tindeau să aibă cicluri mai scurte decât în perioada precedentă. În a doua fază ciclurile deveneau egale cu cele ale perioadei pre-aderare. În final, după mai mulți ani, lungimea ciclurilor a crescut așa cum este evidențiat de curba în forma de J. Această curbă de creștere în formă de J este caracteristică țărilor care au aderat la UE, sugerând o legătură cauzală puternică între aderarea la Uniune și evoluția fluctuațiilor economice. Am verificat prin comparație cu un set de patru țări care nu sunt membre UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Turcia) și nu am...
Analiza Asigurării Cu Resurse Umane Ca Potențial Economic Al Entității
Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2023
In the context of current technological, social and economic changes, entities face several challenges aimed at further developing the key role of supplier of high quality products and services. These include the need to meet future consumer demands and develop production processes that increase labor productivity and reduce costs. Adequate and qualified human resources are essential to ensure quality production and implement more efficient production processes based on new technologies. As a result, the analysis of human resources is essential to achieve the economic-financial objectives of the entity and to enable the entities to face current and future challenges. The present paper provides an analysis of human resource provision through the lens of quantitative, qualitative and structural changes made within the entity. At the same time, the method of analyzing the stability of human resources through indicators of labor force fluctuation and circulation was exposed.
Consecinţe ale principiul nereturnării refugiaţilor în dreptul internaţional
ANALELE ȘTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI (SERIE NOUĂ). ȘTIINŢE JURIDICE, 2021
Rezumat: Principiul nereturnării refugiaţilor spre ţara pe care au părăsit-o şi unde nu pot sau nu doresc să revină din cauza unor ameninţări grave, este expres consacrat de Convenţia din 1951 privind statutul refugiaţilor şi a devenit o normă ius cogens a dreptului internaţional public. Întrebarea care apare frecvent este dacă acest principiu este pus în aplicare în mod real de state sau dimpotrivă, este încălcat. Practica recentă a statelor confruntate cu un număr mare de persoane care solicită acordarea statutului de refugiat sau azilant urmare a evenimentelor din Siria, în mod particular, relevă încălcarea sau ignorarea frecventă a acestui principiu. Prezenta lucrare îşi propune să realizeze o analiză a conţinutului principiului nereturnării, conform dispoziţiilor Convenţiei de la Geneva din 1951 şi a altor acte internaţionale cu care se completează, precum şi corelaţia cu noţiunea de jurisdicţie a statului căruia îi revine această obligaţie. O atenţie sporită va fi acordată identificării cazurilor de abatere de la acest principiu care ar putea justifica atragerea răspunderii internaţionale. O astfel de situaţie este cea în care statul riveran refuză accesul în apele sale teritoriale persoanelor care caută azil sau refugiu, contrar dispoziţiilor generale ale dreptului mării şi ale Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
2013
Ce sunt și ce fac partidele politice? Iată două întrebări conexe la care toate regimurile postcomuniste au fost nevoite să ofere răspunsuri, atât în ordinea practicilor colective, cât și în orizontul normelor politice. Aceste răspunsuri nu au fost nici unidimensionale și nici definitive. Ele nu s-au aflat gata făcute la dispoziția artizanilor postcomunismului, ci au făcut dimpotrivă obiectul unui proces de invenție politică plasat în chiar centrul itinerariului democratizării postcomuniste. Partidele politice se cuvin privite din mai multe perspective. Partidele sunt organizații, spații structurate de apartenență și dominație care ordonează acțiunea membrilor în demersuri colective a căror raționalitate se raportează la exercițiul imediat și efectiv al puterii politice 2. Partidele politice sunt de asemenea purtătoarele unor identități colective, producătoare de sensuri și solidarități politice, promotoarele unor viziuni mai mult sau mai puțin articulate asupra modurilor dezirabile de organizare a coexistenței în perspectiva temporală mai amplă a guvernării. Partidele politice sunt în egală măsură instituții 3 ale politicii democratice, piese indispensabile ale dispozitivului contemporan de actualizare a proiectului democratic și, cu acest titlu, actori al căror rol și loc sunt mai mult sau mai puțin explicit reglementate de Constituții și legi. Cele trei dimensiuni explică de ce partidele, ca obiecte politice, sunt întotdeauna prinse în tensiunea dintre practicile de societate, credințele și valorile colective și normele politice. Actualizate în zone diferite ale societății și organizate în arene distincte ale politicii democratice 4 , cele trei dimensiuni sunt departe de a fi spontan armonioase, în măsura în care practicile organizaționale ale partidelor 1 Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului POSDRU/89/1.5/S/56815 "Socie tatea Bazată pe Cunoaștere-cercetări, dezbateri, perspective", cofinanțat de Uniunea
Aspecte Conceptuale Privind Scopul Sancțiunii În Activitatea Judecătorilor
Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2023
With regard to the independence of the judiciary, the conclusion must be drawn that it represents a supreme value of any rule of law, being the one that ensures the maintenance of social balance and the supremacy of the law. Protecting the judicial system from pressure, influence or interference is the essential premise of an independent judiciary, based on the law and the social values protected by it. However, independence cannot be seen as a privilege of the judge, it is also a duty of every judge. Thus, the principle of independence of the judge can only be understood in relation to the principle of responsibility and liability of the judge, in the exercise of the function. In this communication, we will focus on the dimension related to the spirit of the position of judge, which must be worn by the person exercising this position, and the application of judges' sanctions must represent an exception and not a corrective measure, as a goal. In this way, we will elucidate the contest between the notions: "integrity and responsibility in relation to the characteristics of the position of judge.