amesteca - Wikționar (original) (raw)

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină *ammĭxtĭcāre, de la mĭxtus.

Pronunție

Verb

Conjugarea verbului (se) amesteca
Infinitiv a (se) amesteca
Indicativ prezentpers. 1 sg. (mă) amestec
Conjunctiv prezentpers. 3 sg. să (se) amestece
Participiu amestecat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) face un amestec.
    Amestecă mai multe substanțe.
  2. (v.tranz.) a provoca dezordine, a încurca diverse lucruri între ele.
  3. (v.refl.) (despre grupuri de ființe deosebite) a pătrunde unele printre altele; a se pierde, a dispărea în...; p. ext. a se amesteca.
  4. (v.refl.) a interveni, a se băga, a se vârî (nechemat) într-o acțiune, într-o discuție etc.
    S-a amestecat în discuție.
    Se amestecă în joacă.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

Traduceri

a se îmbina formând un amestec

arabă: خلط (العربية) (xálaʈa) armeană: խառնել (հայերեն) (xaṙnel) bulgară: забърквам (български) (zab'rkvam). разбърквам (български) (razb'rkvam) catalană: mesclar (català) cehă: míchat (čeština) chineză: 混合 (中文) (hùnhé) coreeană: 석다 (한국어) (soekda) daneză: blande (dansk), mikse (dansk), røre (dansk) engleză: mix (English), blend (English), combine (English) esperanto: miksi (Esperanto) finlandeză: sekoittaa (suomi) franceză: mélanger (français) galiciană: mexturar (galego) germană: mischen (Deutsch), vermischen (Deutsch), vermengen (Deutsch), mixen (Deutsch) greacă: αναμιγνύω (Ελληνικά) (anamignýo) italiană: mischiare (italiano), mixare (italiano), mescolare (italiano) japoneză: まぜる (日本語) (mazeru) latină: misceo (Latina) lituaniană: maišyti (lietuvių) maghiară: kever (magyar) neerlandeză: mengen (Nederlands) poloneză: mieszać (polski) portugheză: misturar (português) rusă: смешивать (русский) (sméšivat’) spaniolă: mezclar (español) suedeză: blanda (svenska), mixa (svenska), sammanblanda (svenska) turcă: karıştırmak (Türkçe), karmak (Türkçe); katmak (Türkçe)

a interveni nefiind solicitat

Referințe