flexa - Wikționar (original) (raw)
română
Etimologie
Din latină flexere.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
| Conjugarea verbului flexa | |
|---|---|
| Infinitiv | a flexa |
| Indicativ prezentpers. 1 sg. | flexez |
| Conjunctiv prezentpers. 3 sg. | să flexeze |
| Participiu | flexat |
| Conjugare | I |
Cuvinte derivate
Traduceri
a flecta
| afrikaans: buig (Afrikaans) catalană: flectir (català) daneză: bøje (dansk) engleză: flex (English) esperanto: fleksi (Esperanto) finlandeză: taivuttaa (suomi) franceză: fléchir (français) germană: biegen (Deutsch), flektieren (Deutsch) italiană: piegare (italiano), flettere (italiano) | latină: flectere (Latina) neerlandeză: plooien (Nederlands), buigen (Nederlands) papamiento: dobla (Papiamentu) poloneză: napinać (polski) portugheză: dobrar (português) spaniolă: doblar (español) suedeză: böja (svenska) turcă: bükmek (Türkçe) |
|---|