plasa - Wikționar (original) (raw)

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză placer.

Pronunție

Verb

Conjugarea verbului (se) plasa
Infinitiv a (se) plasa
Indicativ prezentpers. 1 sg. (mă) plasez
Conjunctiv prezentpers. 3 sg. să (se) plaseze
Participiu plasat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a investi băni, valori etc.; a aloca.
  2. a vinde mărfuri, bunuri; a distribui, a repartiza (în schimbul unei sume de bani).
  3. (v.tranz.) a spune o vorbă la timpul sau la locul potrivit (în cursul unei discuții).
  4. (v.tranz. și refl.) a (se) așeza, a (se) situa într-un anumit loc, spațiu etc.
    Articolul enclitic se plasează după nume.
  5. (v.tranz.) a procura cuiva o slujbă, o situație (bună).
  6. (v.refl.) a se situa pe o poziție; a lua atitudine.
  7. (v.tranz.) (sport) a trimite, a îndrepta mingea către un punct determinat.

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii

Traduceri

a pune (printr-un efort special) într-un anumit loc

arabă: وضع (العربية) (wáɖaʕa) catalană: pracer (català) chineză: (中文) (fàng) coreeană: 두다 (한국어) (duda) ebraică: למקם (עברית) (lemakém) engleză: place (English) finlandeză: panna (suomi), laittaa (suomi), asettaa (suomi), sijoittaa (suomi) franceză: mettre (français), poser (français), placer (français) germană: stellen (Deutsch), platzieren (Deutsch), einordnen (Deutsch) italiană: collocare (italiano), mettere (italiano), posare (italiano) japoneză: 置く (日本語) (おく, oku) maghiară: tenni (magyar), helyezni (magyar) neerlandeză: plaatsen (Nederlands) poloneză: umieszczać (polski), kłaść (polski) portugheză: colocar (português) rusă: класть (русский) (klast’), ставить (русский) (stávit’) spaniolă: colocar (español), poner (español) suedeză: lägga (svenska), placera (svenska), ställa (svenska), sätta (svenska) turcă: -i koymak (Türkçe)

Referințe