Sinonime comportament (original) (raw)

Cuvântul „comportament” are următoarele sinonime:

comportament ( substantiv )

• conduită
• atitudine
• manifestare

Alte sinonime:

• comportare
• apucătură
• deprindere
• maniere
• moravuri
• năravuri
• obiceiuri
• purtare
• modă
• pont
• duh
• talâm
• purtat
• port
• purtătură
• săbaș
• umblet
• petrecere
• politie

Sinonime Apropiate

• manieră - conduită, atitudine, comportament, purtare, mod, cale, chip, fel, formă
• conduită - purtare, comportare, manieră, comportament, atitudine, deprindere
• tratament - terapeutică, terapie, îngrijire, comportament, manieră, atitudine, evoluție, schimbare, mutație
• modă - vogă, comportament, conduită, purtare, fason, găteală, podoabă, ținută
• poziție - situație, așezare, stare, treaptă, rang, ocupație, atitudine, opinie, părere
• prozaism - banalitate, platitudine
• proză - narațiune, povestire, epică, platitudine, banalitate, prozaism
• fenomen - proces, manifestare, stare, aspect, formă
• fericire - mulțumire, satisfacție, bucurie, încântare, euforie, beatitudine, noroc
• gest - atitudine, purtare, comportare
• manifestație - demonstrație, miting, manifestare
• banalitate - platitudine, loc comun, truism, fleac
• deprindere - adaptare, acomodare, aclimatizare, însușire, obișnuință, învăț, apucătură, comportare, conduită
• euforie - fericire, încântare, bucurie, beatitudine
• poză - fotografie, ilustrație, atitudine, poziție, ținută

Dex comportament

• comportamént 1 Modalitate de a acționa în anumite situații comportare, conduită, purtare. 2 Ansamblul manifestărilor obiective ale oamenilor și ale animalelor prin care se exteriorizează viața psihică.
• COMPORTAMÉNT, comportamente, 1. Modalitate de a acționa și de a reacționa în anumite împrejurări sau situații; conduită, purtare, comportare. 2. Ansamblul reacțiilor unui organism sau al unei colectivități animale ori umane la factorii de mediu; conduită (2). – Din comportement.
• COMPORTAMÉNT, comportamente, 1. Modalitate de a acționa în anumite împrejurări sau situații; conduită, purtare, comportare. 2. Ansamblul manifestărilor obiective ale animalelor și ale oamenilor prin care se exteriorizează viața psihică. – Din comportement.
• COMPORTAMÉNT, comportamente, (Franțuzism) Comportare.
• COMPORTAMÉNT Ansamblul manifestărilor obiective ale oamenilor prin care se exteriorizează viața psihică. ♦ Fel de a se comporta; comportare. ♦ Modul în care un organism vegetal reacționează față de factorii de mediu. .
• COMPORTAMÉNT 1. ansamblul manifestărilor obiective ale unui individ prin care se exteriorizează viața sa psihică. ◊ fel de a se comporta; conduită. 2. (biol.) mod în care un organism reacționează față de factorii de mediu. (< fr. comportement)
• COMPORTAMÉNT ~e n. 1) Mod de a se purta; ținută; conduită; manieră. 2) Totalitate a modalităților de reacție a organismului față de mediul înconjurător; atitudine organică; comportare. ~ neadecvat. /<fr. comportement

Sinonimul cuvântului comportament

Testează-te!