Sinonime defect (original) (raw)
Cuvântul „defect” are următoarele sinonime:
defect ( substantiv )
- lipsă, scădere, deficiență, imperfecțiune, cusur, meteahnă, hibă, neajuns, beteșug, viciu, racilă, lacună, păcat
- deranjament, stricăciune, dereglare, nefuncționare, defecțiune
Alte sinonime:
- insuficiență
- slăbiciune
- carență
- tară
- madea
- teahnă
- ponos
- greșeală
- lichea
- nedesăvârșire
- răutate
- anomalie
- dar
- nărav
- patimă
- pârțag
- învăț
- natură
- nărăvie
- parfie
- băsău
- defectare
- defectat
- deranjat
- dereglat
- stricat
- detracat
- smintit
- defect
defect ( adjectiv )
- cusur
- deficiență
- imperfecțiune
- insuficiență
- lacună
- lipsă
- meteahnă
- neajuns
- păcat
- scădere
- slăbiciune
- viciu
- carență
- racilă
- tară
- beteșug
- hibă
- madea
- teahnă
- ponos
- greșeală
- lichea
- răutate
- anomalie
- patimă
- defecțiune
- defectat
- deranjat
- dereglat
- stricat
- detracat
- smintit
Sinonime Apropiate
- meteahnă - cusur, neajuns, defect, lipsă, slăbiciune, lacună, scădere, viciu, patimă
- cusur - defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lipsă, lacună, meteahnă, neajuns, scădere
- beteșug - infirmitate, schilodeală, betejeală, vătămare, cusur, defect, neajuns, meteahnă, boală
- slăbiciune - sfârșeală, extenuare, epuizare, vlăguială, debilitate, scădere, lipsă, carență, defect
- lacună - lipsă, gol, vid, întrerupere, discontinuitate, lapsus, defect, cusur, neajuns
- anomalie - abatere, deviere, deturnare, defect, cusur, meteahnă
- hibă - neajuns, defect, lipsă
- insuficiență - lipsă, neajuns, defect
- deficiență - neajuns, lipsă, defect
- deranjament - dereglare, tulburare, defect, indigestie, diaree
- pagubă - pierdere, stricăciune, daună, lipsă, distrugere, vătămare, prejudiciu
- greșeală - abatere, eroare, culpă, vină, păcat, vinovăție, sminteală, rătăcire, inexactitate
- impracticabil - defect, stricat, degradat, desfundat, rău
- ispită - tentație, ademenire, seducție, păcat, greșeală
- apucătură - obicei, deprindere, uz, meteahnă, comportare
Dex defect
- defect, ~ă 1 Lipsă. 2 Neajuns. 3-5 Imperfecțiune (materială,) (fizică sau) morală beteșug, cusur, hibă, viciu. 6 ~ de masă Diferență dintre suma maselor protonilor și neutronilor componenți ai nucleului de atom și masa reală a nucleului acelui atom. 7-8 (; ~ de execuție, ~ de fabricație) Lipsă de calitate (în ansamblu sau) locală a unui produs în raport cu calitatea cerută. 9 Deranjament. 10 Stricăciune. 11 Defecțiune care împiedică funcționarea unei mașini. 12 Ceea ce nu este conform anumitor reguli stabilite într-un domeniu. 13 Greșeală. 14 Ceea ce este necorespunzător cerințelor. 15 (; rar) A cădea în ~ul... A greși într-o anumită privință. 16 Care are lipsuri. 17-19 Cu imperfecțiuni (materiale,) (fizice sau) morale. 20-21 ( un produs) Lipsit de calitate (în ansamblu sau) local. 22 ( aparate) Care are un deranjament. 23-24 ( mașini) Care nu funcționează (bine). 25 Care nu este conform regulilor stabilite într-un domeniu. 26 Care nu respectă cerințele. modificată
- DEFÉCT, -Ă, defecți, -te, , 1. Lipsă, scădere, imperfecțiune materială, fizică sau morală; cusur, hibă. ♦ Deranjament, stricăciune care împiedică funcționarea normală a unei mașini, a unui aparat. ♦ Ceea ce nu este conform regulilor stabilite într-un anumit domeniu. ♦ Dezavantaj, inconvenient. 2. Care s-a defectat, s-a stricat; care are un defect (1). – Din defectus, Defekt.
Antonime defect
- Defect ≠ calitate, virtute, merit, perfecțiune
Sinonimul cuvântului defect