Sinonime izbuti (original) (raw)

Cuvântul „izbuti” are următoarele sinonime:

izbuti ( verb )

Alte sinonime:

Sinonime Apropiate

ajunge - a sosi, a veni, a reuși, a izbuti, a răzbate, a deveni, a se îmbogăți, a se realiza, a parveni
izbutit - reușit, realizat, valoros, prețios
nimerit - potrivit, adecvat, convenabil, corespunzător, oportun, recomandabil, util, reușit, izbutit
birui - a învinge, a izbândi, a înfrânge, a răzbi, a depăși
descurca - a lămuri, a limpezi, a elucida, a descâlci, a netezi, a face față, a izbuti, a soluționa, a reuși
răzbate - a reuși, a răzbi, a depăși, a trece (înainte), a străbate, a pătrunde, a se strecura, a ajunge
răzbi - a răzbate, a înainta, a trece, a depăși, a izbuti, a birui, a dovedi, a copleși, a cuprinde
stângaci - neîndemânatic, inabil, neajutorat, nereușit, mediocru, primitiv, slăbuț
triumfa - a birui, a jubila, a reuși
valoros - prețios, important, scump, reușit, capabil, merituos
cocoța - a se cățăra, a se urca, a se sui, a parveni
hălădui - a trăi, a sălășlui, a locui, a izbuti, a înainta, a merge, a propăși
inaplicabil - nepractic, neizbutit, inutil, eșuat, ratat
insucces - eșec, nereușită, neizbândă, cădere, înfrângere
ispravă - faptă, treabă, lucrare, realizare, reușită, izbândă, succes, aventură, bravură

izbuti 1-2 A reuși. 3 A se însănătoși.
IZBUTÍ, izbutesc, IV. și A duce ceva la bun sfârșit; a reuși, a izbândi. –
IZBUTÍ, izbutesc, IV. A duce la bun sfîrșit, a termina cu bine; a reuși, a izbîndi. Cu blîndeță și cu vorbă bună izbutea să le facă pe toate la vremea lor. MIRONESCU, S. A. 124. În cele mai de pe urmă izbuti fata să rănească pe balaur. ISPIRESCU, L. 18. Văzînd el, dracul, că și aici n-a izbutit nemica, crîșca din măsele. CREANGĂ, P. 145. ◊ Noi trebuie să izbutim în tot ce începem, cu orice preț. CAMILAR, TEM. 100. Am izbutit ori de cîte ori te-am ascultat. ISPIRESCU, L. 21.
A IZBUTÍ ~ésc 1. intranz. A avea succes; a reuși. ~ la examen. 2. tranz. A obține după o serie de eforturi; a reuși. ~ să publice materialul. /<sl. izbyti
izbutì v. a avea un sfârșit bun, a reuși. .
izboti izbuti
izbutésc v. intr. (vsl. izbyti, a se libera, a scăpa sŭbyti, rut. zbútysĕa, a se realiza. V. izbîndesc, năzbîtie). Izbîndesc, reușesc: a izbuti (să trecĭ) la un examin.
izbuti
izbutesc, -team 1
IZBUTÍ vb. 1. a reuși, (franțuzism) a parveni, (înv. și pop.) a isprăvi, (pop.) a nimeri, (prin Mold.) a hălădui, (Transilv. și Bucov.) a succede, (grecism înv.) a catortosi. (A ~ să facă un dispozitiv pentru...) 2. v. prinde. 3. v. reuși.

Sinonimul cuvântului izbuti