Sinonime privat (original) (raw)
Cuvântul „privat” are următoarele sinonime:
privat ( adjectiv )
- particular
- personal, individual
Alte sinonime:
- propriu
- domestic
- intim
Sinonime Apropiate
- individual - personal, singur, câte unul, particular, aparte
- individualiza - a personaliza, a tipiza, a particulariza
- intim - privat, personal, particular, domestic, apropiat, familiar, afectuos
- subiectiv - personal, particular, părtinitor
- individualitate - personalitate, persoană, caracter, specific
- eu - personalitate, individualitate, caracter
- subiectivism - părtinire, personalizare, subiectivitate
- tipic - specific, caracteristic, propriu, particular, distinct, reprezentativ
- biografie - cronologie (personală), povestea vieții (cuiva)
- caracter - particularitate, notă, marcă, însușire, atribut, calitate, fel, natură, temperament
- caracteriza - a defini, a specifica, a individualiza, a contura
- cineva - careva, oarecare, unul, vreunul, om de seamă, personalitate
- closet - toaletă, vespasiană, wc, latrină, privată
- dominant - preponderent, precumpănitor, relevant, specific, caracteristic, definitoriu, particular
- egoist - meschin, individualist, calic
Dex privat
- privat, ~ă 1 Particular. 2-3 , (Care aparține unui) particular. 4-5 , (În mod) individual. 6 Diferit. 7 Closet. 8 (Pop) Una dintre figurile realizate cu un fir de ață înnodat și petrecut printre degete într-un anumit fel, la jocul de copii numit „chipurile cu ața”.
- PRIVÁT, -Ă, privați, -te, 1. Particular, individual. 2. Closet. – Din privé, privatus.
- PRIVÁT, -Ă, privați, -te, (În opoziție cu public, de stat, obștesc) Particular, individual. Proprietatea privată asupra mijloacelor de producție împiedică subordonarea producției nevoilor de consum ale societății. LUPTA DE CLASĂ, 1953, 12, 31. Restrîns în întrebuințarea casnică și în relațiile private, dialectul putea să piară. RUSSO, S. 71. Trăia de zgomot departe, într-o cameră privată. ALEXANDRESCU, M. 208.
- PRIVÁT, -Ă Particular, individual. .
- PRIVÁT, -Ă particular, individual. (< fr. privé, lat. privatus)
- PRIVÁT ~tă (~ți, ~te) Care aparține unei persoane ca individ izolat; care este al unei singure persoane; particular; personal; individual. Întreprindere ~tă. /<fr. privé, lat. privatus
- privat a. 1. fără funcțiuni publice: om privat; 2. ce n’are un caracter public: vieață privată, afaceri private.
- *privát, -ă adj. (lat. privatus). Fără funcțiunĭ publice: om privat. Particular, care nu-ĭ a statuluĭ: școală privată. Interior, intim: vĭața privată. Adv. Ca om privat: a trăi privat.
- prevadă privat
- priva 1-4 A (se) lipsi (de un avantaj sau) de un drept care i se cuvine. 5-6 A (se) lipsi de ceva necesar.
Sinonimul cuvântului privat