Sinonime răsculat (original) (raw)
Cuvântul „răsculat” are următoarele sinonime:
răsculat ( substantiv )
- răzvrătit
- revoluționar
- revoltat
- insurgent
Alte sinonime:
- rebel
- sedițios
- apostat
- buntușnic
- sculat
- burzuluit
- răpștit
- răsculător
- rebelist
- revoltant
- rocoșan
- rocoșelnic
- rocoșit
- rocoșitor
- zavergiu
- bontaș
- zurba
- zurbagiu
- zurbav
răsculat ( adjectiv )
- răzvrătit
- rebel
- revoltat
- insurgent
- sedițios
- apostat
- buntușnic
- sculat
- burzuluit
- răpștit
- răsculător
- rebelist
- revoltant
- rocoșan
- rocoșelnic
- rocoșit
- rocoșitor
- zavergiu
- bontaș
- zurba
- zurbagiu
- zurbav
Sinonime Apropiate
- insurgent - rebel, răsculat, răzvrătit, nesupus
- zurbagiu - certăreț, abraș, scandalagiu, răzvrătit, rebel
- complotist - conjurat, conspirator, uneltitor, revoltat, răsculat, insurgent
- iconoclast - rebel, răzvrătit
- apostat - rebel, renegat, contestatar
- certăreț - arțăgos, agresiv, gâlcevilor, scandalagiu, zurbagiu
- răzmeriță - răscoală, răzvrătire, revoltă, rebeliune
- recalcitrant - îndărătnic, nesupus, rebel, refractar, protestatar
- treaz - deșteptat, sculat, neadormit, lucid, vigilent, atent
- impotent - neputincios, incapabil, emasculat
- impotență - neputință, incapacitate, emasculație
- inacceptabil - inadmisibil, neacceptabil, respingător, revoltător
- instigator - provocator, agitator, incitator, sedițios
- agitație - tumult, frământare, neastâmpăr, neliniște, răscoală, răzvrătire, rebeliune
- exasperant - chinuitor, înnebunitor, iritant, revoltător
Dex răsculat
- răsculat, ~ă , 1-2 (Persoană) care s-a răzvrătit împotriva unei nedreptăți sau a unei oprimări răzvrătit (1-2), rebel (3-4), revoltat (1-2), (rar) rebelionist (1-2), rebelist (1-2).
- RĂSCULÁT, -Ă, răsculați, -te, (Adesea substantivat) Revoltat împotriva unei nedreptăți sau a unei oprimări. – răscula.
- RĂSCULÁT, -Ă, răsculați, -te, (Adesea substantivat) Răzvrătit împotriva unei nedreptăți sau a unei oprimări; revoltat. Boierii răsculați se urniră de la Hîrlău. SADOVEANU, O. VII 127. ♦ Răscolit, stîrnit. Un zvon greu creștea... ca o buciumare prelungă, chemînd spaima din zarea mohorîtă, înăbușită de pulberi răsculate. SADOVEANU, O. A. I 131.
- RĂSCULÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care s-a ridicat împotriva unei oprimări, a unei nedreptăți; răzvrătit; rebel. /v. a (se) răscula
- răsculat a. și m. rebel.
- răsculát, -ă adj. și s. (d. mă răscol). Rebel, revoltat.
- răscula 1-2 A (se) ridica împotriva unei nedreptăți, a unei asupriri 3-4 A porni sau a face să pornească lupta contra asupritorilor a (se) răzvrăti (4-5), a (se) răscoli, a (se) răzmiriți (13-14). 5 ( idei, sentimente) A stârni (14). 6-7 A (se) indigna. 8 A pune în mișcare a alarma (1).
- RĂSCULÁ, răscól, I. și A (se) ridica împotriva unei nedreptăți, a unei asupriri; a porni sau a face să pornească lupta, răscoala; a (se) răzvrăti. ♦ A (se) indigna, a (se) revolta. – răs- + scula.
Sinonimul cuvântului răsculat