ruga - Wikționar (original) (raw)
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din latină rogare.
Pronunție
- AFI: /ruˈga/
Verb
| Conjugarea verbului (se) ruga | |
|---|---|
| Infinitiv | a (se) ruga |
| Indicativ prezentpers. 1 sg. | (mă) rog |
| Conjunctiv prezentpers. 3 sg. | să (se) roage |
| Participiu | rugat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a cere cuiva stăruitor îndeplinirea unei dorințe, un serviciu, o 3favoare etc.
L-a rugat să-i facă un serviciu. - a pofti, a invita.
Îl roagă să intre. - (v.refl.) (în practicile religioase) a face o rugăciune, a invoca divinitatea.
Toată ziua se roagă. - (v.refl.) a cere cuiva voia sau îngăduința de a face ceva.
Sinonime
Cuvinte derivate
Expresii
- A ruga (pe cineva) de toți dumnezeii (sau cu Dumnezeu) = a cere foarte insistent un lucru de la cineva
- Te rog (sau rogu-te) (frumos) = formulă de politețe cu care te adresezi cuiva când îi ceri ceva; fii bun, fii amabil
- A-și ruga moartea = a-și dori moartea
- A-i ruga (cuiva) moartea = a dori moartea (cuiva)
- A ruga cu cerul și cu pământul = a se ruga cu o stăruință deosebită
- Mă rog = formulă întrebuințată ca element incidental, fără legătură cu restul frazei, însemnând uneori "dacă vrei, cum vrei"
- Mă rog matale = te rog cu multă insistență
Traduceri
a solicita printr-o adresare politicoasă sau umilă
| albaneză: lut (shqip) arabă: رجا (rajā) (العربية) bosniacă: pitati (bosanski) bulgară: моля (molya) (български) catalană: demanar (català) cehă: žádat (čeština) chineză: 问 (wèn) (中文), 询问 (xúnwèn) (中文) coreeană: 청하다 (cheonghada) (한국어), 부탁하다 (butakhada) (한국어) croată: moliti (hrvatski) daneză: bede (dansk) ebraică: לבקש (le'vaqesh) (עברית) engleză: ask (English) esperanto: peti (Esperanto), demandi (Esperanto) estoniană: paluma (eesti) finlandeză: pyytää (suomi) franceză: demander (français) germană: bitten (Deutsch), fragen (Deutsch) greacă: παρακαλώ (parakaló) (Ελληνικά), ζητώ (zitó) (Ελληνικά) hindi: पूछना (pūčanā) (हिन्दी), माँगना (mā.nganā) (हिन्दी) idiș: בעטן (betn) (ייִדיש) indoneziană: minta (Bahasa Indonesia) irlandeză: iarr (Gaeilge), pléigh (Gaeilge) | islandeză: spyrja (íslenska) italiană: chiedere (italiano), domandare (italiano) japoneză: 聞く (きく, kiku) (日本語)/尋ねる (たずねる, tazuneru) (日本語), 頼む (たのむ, tanomu) (日本語) latină: rogare (Latina), precari (Latina) maghiară: kér (magyar) norvegiană: be om (norsk) persană: پرسیدن (porsidan) (فارسی) poloneză: prosić (polski) portugheză: pedir (português) rusă: просить (prosít’) (русский) sârbă: питати (pitati) (српски / srpski) scoțiană: speir (Scots) slovacă: žiadať (slovenčina), prosiť (slovenčina) slovenă: prositi (slovenščina) spaniolă: pedir (español) suedeză: be om (svenska) swahili: kuomba (Kiswahili) thailandeză: ถาม (thām) (ไทย), ถามหา (thāmhā) (ไทย) turcă: dilemek (Türkçe) vietnameză: cầu xin (Tiếng Việt) |
|---|
a face o rugăciune; a cere ajutorul lui Dumnezeu
| afrikaans: bid (Afrikaans) albaneză: te lutesh (shqip) arabă: صلى (ʂállā) (العربية) bască: otoitz egin (euskara) catalană: resar (català), pregar (català) cehă: modlit se (čeština) chineză: 祈祷 (qídǎo) (中文) coreeană: 빌다 (bilda) (한국어) croată: moliti (hrvatski) daneză: bede (dansk) engleză: pray (English), beg (English) esperanto: preĝi (Esperanto) finlandeză: rukoilla (suomi) franceză: prier (français) germană: beten (Deutsch) idiș: בעטן גאָט (betn got) (ייִדיש) islandeză: biðja (íslenska) italiană: pregare (italiano) japoneză: 祈る (いのる, inoru) (日本語) | latină: orare (Latina) letonă: skaitīt lūgšanu (latviešu) lituaniană: melstis (lietuvių) maghiară: imádkozik (magyar) malteză: titlob (Malti) neerlandeză: bidden (Nederlands) occitană: pregar (occitan) papamiento: resa (Papiamentu) poloneză: modlić się (polski) portugheză: rezar (português), orar (português) rusă: молиться (molít’s’a) (русский) sârbă: молити (moliti) (српски / srpski) slovacă: modlitba (slovenčina) slovenă: moliti (slovenščina) spaniolă: rogar (español) suedeză: bedja (svenska) thailandeză: เคารพบูชา (kaoróp boochaa) (ไทย) turcă: dua etmek (Türkçe) |
|---|
Etimologie
Din ruga.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru ruga.
Etimologie
Din rugă.
Pronunție
- AFI: /ˈru.ga/
Substantiv
- forma de singular articulat pentru rugă.
Referințe
italiană
(italiano)
Etimologie
Din latină rūga.
Pronunție
- AFI: /ˈruga/
Substantiv
ruga f., rughe pl.
- rid, zbârcitură, cută
- (fig., rar) defect
Sinonime
- 2: difetto
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
portugheză
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
ruga f., rugas pl.
sardă
(sardu)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
ruga f.