Sinonime înțelegere (original) (raw)
Cuvântul „înțelegere” are următoarele sinonime:
înțelegere ( substantiv )
- pricepere, cunoaștere, percepere, sesizare
- gândire, minte, intelect, judecată
- bunăvoință, îngăduință, generozitate
- acord, învoială, aranjament, pact, legământ, consens, potrivire
Alte sinonime:
- pătrundere
- comprehensiune
- bunătate
- angajament
Sinonime Apropiate
- aranjament - înțelegere, acord, învoială, potrivire, tranzacție, pact, plan, proiect, prospect
- pact - învoială, înțelegere, acord, aranjament, tocmeală, tratat, convenție, stipulație
- acord - înțelegere, învoire, consens, asentiment, concordanță, învoială, pact, tranzacție, convenție
- spirit - minte, rațiune, gândire, judecată, intelect, reflecție, duh, suflet, imaginație
- intelect - minte, inteligență, gândire, judecată, rațiune
- consens - acord, înțelegere, potrivire, armonie
- convenție - înțelegere, acord, legământ, pact, contract, tratat
- contract - învoială, acord, înțelegere, pact, tranzacție, tocmeală
- judecată - minte, intelect, inteligență, spirit, rațiune, raționament, chibzuire, idee, gând
- inteligență - deșteptăciune, minte, pricepere, pătrundere, subtilitate, judecată, rațiune, duh, doxă
- înțelepciune - cumințenie, cunoaștere, judecată, chibzuială, prudență, socoteală, cumpăt, măsură
- legământ - obligație, îndatorire, angajament, parolă, jurământ, juruință, acord, convenție, pact
- doxă - minte, judecată, gândire
- armonie - potrivire, concordie, consens, bună-înțelegere, concordanță, echilibru, simetrie, proporție, muzicalitate
- minte - judecată, rațiune, gând, cugetare, inteligență, deșteptăciune, intelect, spirit, istețime
Dex înțelegere
- înțelegere 1 Posedare a unei idei clare și precise despre un lucru înțeles1 (1), înțelegut1 (1), înțelegută (1), înțelegătură (1). 2 Pătrundere cu mintea înțeles1 (2), înțelegătură (2). 3 Receptare a ceea ce vrea să spună cineva înțeles1 (3), înțelegătură (3). 4-5 (Pricepere și) aprobare a cauzelor comportării cuiva înțeles1 (4-5). 6 Acceptare a unei glume făcute pe socoteala sa înțeles1 (6). 7 Constatare. 8 Observare. 9 Imaginare. 10 Compasiune față de situația grea a cuiva înțeles1 (10). 11 Comuniune de sentimente înțeles1 (11). 12 Posibilitate de a decoda un mesaj într-o limbă străină înțeles1 (12). 13 Decodare a unui sens exprimat prin aluzii, fără a fi spus explicit înțeles1 (13). 14 Răspândire a zvonului despre ceva înțeles1 (14). 15 Aflare. 16 Scuzare. 17 Concepere. 18 Luare în considerație a ceva înțeles1 (18). 19 Cădere de acord cu cineva asupra unei probleme înțeles1 (19). 20 Convenire cu cineva asupra unei afaceri acord, învoială, înțeles1 (20). 21 Conviețuire în armonie. 22 Concordanță a ideilor. 23 Gândire. 24 Inteligență.
- ÎNȚELÉGERE, înțelegeri, 1. Acțiunea de a (se) înțelege și rezultatul ei. ♦ Pricepere, iscusință, inteligență, rațiune. 2. Bunăvoință, compasiune față de situația (grea a) cuiva. 3. Comuniune de idei, de sentimente; acord, învoială, învoire. ♦ Tratat, document încheiat între două sau mai multe state, organisme etc. 4. Pace, armonie1. – înțelege.
Sinonimul cuvântului înțelegere