Sinonime inteligență (original) (raw)

Cuvântul „inteligență” are următoarele sinonime:

inteligență ( substantiv )

Alte sinonime:

Sinonime Apropiate

minte - judecată, rațiune, gând, cugetare, inteligență, deșteptăciune, intelect, spirit, istețime
judecată - minte, intelect, inteligență, spirit, rațiune, raționament, chibzuire, idee, gând
intelect - minte, inteligență, gândire, judecată, rațiune
îndemânare - iscusință, dibăcie, pricepere, istețime, agerime
sagacitate - pătrundere, agerime, ascuțime, subtilitate
spirit - minte, rațiune, gândire, judecată, intelect, reflecție, duh, suflet, imaginație
iscusință - dibăcie, istețime, îndemânare, abilitate, pricepere, talent, meșteșug, artă, ingeniozitate
istețime - iscusință, dibăcie, pricepere
acuitate - pătrundere, agerime, subtilitate, ascuțime, sagacitate
deșteptăciune - inteligență, ascuțime, agerime
doxă - minte, judecată, gândire
creier - encefal, cerebel, minte, inteligență, judecată, spirit
înțelegere - pricepere, cunoaștere, percepere, sesizare, gândire, minte, intelect, judecată, bunăvoință
schepsis - socoteală, calcul, judecată, rațiune
finețe - delicatețe, grație, gingășie, sensibilitate, rafinament, subtilitate, agerime, ingeniozitate

inteligență 1 Capacitate de a înțelege ușor și bine fenomenele, lucrurile , pe baza experienței acumulate anterior deșteptăciune, înțelepciune. 2 Înțelegere profundă a unor idei, mai ales din domeniul culturii și tehnicii. 3 Persoană inteligentă. 4 Intelectualitate. 5 ~ artificială Capacitate a sistemelor tehnice evoluate de a obține performanțe cvasiumane.
INTELIGÉNȚĂ, inteligențe, 1. Capacitatea de a înțelege ușor și bine, de a sesiza ceea ce este esențial, de a rezolva situații sau probleme noi pe baza experienței acumulate anterior; deșteptăciune. ◊ Inteligență artificială = domeniu al informaticii care dezvoltă sisteme tehnice capabile să rezolve probleme dificile legate de inteligența umană. ♦ Persoană inteligentă. 2. (În forma intelighenție) Totalitatea intelectualilor; intelectualitate (2). – Din intelligence, intelligentia, Intelligenz, inteligenciia.
INTELIGÉNȚĂ, inteligențe, 1. Capacitatea de a înțelege ușor și bine, de a sesiza ceea ce este esențial, de a rezolva situații sau probleme noi pe baza experienței acumulate anterior; deșteptăciune. ◊ Inteligență artificială = capacitate a sistemelor tehnice evoluate de a obține performanțe cvasiumane. ♦ Persoană inteligentă. 2. Totalitatea intelectualilor; intelectualitate (2). – Din intelligence, intelligentia, Intelligenz, inteligenciia.

Sinonimul cuvântului inteligență