Sinonime imbecil (original) (raw)
Cuvântul „imbecil” are următoarele sinonime:
imbecil ( adjectiv )
- neghiob
- prost
- nerod
- netot
- cretin
- tâmpit
- idiot
Alte sinonime:
- tâmp
- mut
- slab de minte
imbecil ( substantiv )
- idiot
- prost
Sinonime Apropiate
- idiot - cretin, tâmpit, redus, imbecil, țicnit, neghiob, nerod
- cretin - imbecil, idiot, tâmpit, prostănac
- idioție - neghiobie, tâmpenie, prostie, nerozie, cretinism
- nerod - prost, neghiob, prostănac, nătâng, imbecil
- neghiob - nerod, netot, prost, redus
- zevzec - nătărău, prostănac, nerod, neghiob, aiurit, năuc
- nerozie - prostie, neghiobie, inepție, nătângie, imbecilitate, boroboață, poznă, năzbâtie, nebunie
- stupid - prost, nătâng, mărginit, tâmpit, ilogic, absurd
- gogoman - nătăfleț, prostănac, neghiob
- gogomănie - neghiobie, prostie
- idiotiza - a tâmpi, a se prosti, a se țicni
- imbecilitate - prostie, nerozie, tâmpenie
- inept - stupid, prost, redus, tâmpit
- măgar - asin, nătărău, prost, nerod, îndărătnic, recalcitrant, obraznic, insolent, impertinent
- măgărie - neghiobie, prostie, necuviință, obrăznicie, impertinență
Dex imbecil
- imbecil, ~ă 1-2 , a (Persoană) cu capacități mintale foarte reduse cretin, idiot, (rar) inept, nerod, prost, stupid, tâmpit, becisnic, nătărău, neghiob, netot. 3 a Care trădează imbecilitate (1).
- IMBECÍL, -Ă, imbecili, -e, , și 1. , și (Persoană) cu capacități mintale foarte reduse; neghiob, tâmpit. 2. Care trădează, demonstrează imbecilitate (1). – Din imbécile, imbecillus.
- IMBECÍL, -Ă, imbecili, -e, , și (Adesea prin exagerare) 1. , și (Persoană) cu capacități mintale foarte reduse; neghiob, tâmpit. 2. Care trădează, demonstrează imbecilitate (1). – Din imbécile, imbecillus.
- IMBECÍL, -Ă, imbecili, -e, și (Adesea termen de ocară) Persoană cu capacități mintale foarte reduse, lipsită de facultatea de a înțelege ușor; slab de minte, neghiob, nătărău. _Numai imbecililor le e indiferent ce opinie au._CAMIL PETRESCU, U. N. 150. Bag de seamă că nu pot suporta în liniște să mă crezi un imbecil. SEBASTIAN, T. 63. E mîndria de a-i arăta că nu sînt un imbecil. IBRĂILEANU, A. 44. ◊ (Adjectival) Cel ce-a spus că marile Dureri sînt veșnic mute A fost desigur un cretin, Cu minte imbecilă. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 61. ◊ (Adverbial, rar) _Da, șmecherii vor spune că-i imbecil să lupți._BENIUC, V. 60.
- IMBECÍL, -Ă și , (Om) slab de minte, cu capacități mintale foarte reduse; tâmpit. // Care prezintă imbecilitate. .
- IMBECÍL, -Ă , (om) cu capacități mintale foarte reduse; prost, tâmpit. (< fr. imbécile, lat. imbecillus)
Sinonimul cuvântului imbecil