Sinonime muștrului (original) (raw)

Cuvântul „muștrului” are următoarele sinonime:

muștrului ( verb )

• a certa
• a critica

Alte sinonime:

• admonesta
• atinge
• bate
• certa
• dăscăli
• dojeni
• instrui
• învăța
• lovi
• moraliza
• mustra
• a admonesta
• a atinge
• a bate
• a dăscăli
• a dojeni
• a instrui
• a învăța
• a lovi
• a moraliza
• a mustra
• a ocărî
• a struni

Sinonime Apropiate

• probozi - a certa, a critica, a reproșa
• săpuni - a certa, a critica, a mustra
• moraliza - a certa, a dojeni, a admonesta, a mustra, a dăscăli, a muștrului, a probozi moravuri pl, obiceiuri, năravuri
• mustra - a dojeni, a certa, a dăscăli, a moraliza, a muștrului, a beșteli
• admonesta - a mustra, a certa, a reproșa, a critica
• bruftuială - muștruluială, dăscăleală, critică, mustrare, reproș
• dojeni - a mustra, a certa, a muștrului, a dăscăli
• certa - a mustra, a dojeni, a muștrului, a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a se învrăjbi, a se gâlcevi, a se sfădi
• perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
• războinic - luptător, belicos, agresiv, bătăios, certăreț
• sfădi - a se certa, a se înfrunta
• vitupera - a condamna, a critica, a dojeni, a reproșa
• biciui - a șfichiui, a flagela, a snopi, a satiriza, a ironiza, a critica
• zurbagiu - certăreț, abraș, scandalagiu, răzvrătit, rebel
• firește - desigur, bineînțeles, precis, absolut, certamente

Dex muștrului

• muștrului 1 A deprinde soldații cu exercițiul militar, a-i pregăti în vederea însușirii teoriei și practicii militare a instrui, a mustrui. 2 A instrui cu asprime. 3 A ține din scurt. 4 A certa cu asprime. 5 A bate. 6 A lovi animalele de tracțiune pentru a face să meargă mai repede.
• MUȘTRULUÍ, muștruluiesc, IV. 1. A deprinde soldații cu exercițiul militar; a instrui. ♦ A instrui, a învăța cu asprime; a struni. 2. A mustra, a dojeni, a certa; a bate. – Muștru + -ului.
• MUȘTRULUÍ, muștruluiesc, IV. 1. A instrui, folosind mijloace sau vorbea spre a învăța pe cineva, a deprinde la ceva. Ea rămînea cu surorile și frații cei mai mici cînd se duceau părinții la muncă, vedea de dînșii, îi muștruluia și îi povățuia. ISPIRESCU, L. 175. Fetele se dădeau pe mîna unei mame Sanda... de le muștruluia și le învăța cusături. GHICA, S. 295. 2. A mustra, a dojeni, a certa pe cineva. Își muștruluiește chiriașii mai abitir decît ne muștruluiesc pe noi majurii la cazarmă. STANCU, D. 245. Cumperi niște terfeloage de la anticari și niște caiete și tocești singur. Te va ajuta din cînd în cînd Nebunul, care te-a mai muștruluit o dată: «La carte, mă, la carte». PAS, Z. I 262. A bate. Am să vă muștruluiesc, de au să rîdă și cînii de voi. CREANGĂ, P. 304.
• A MUȘTRULUÍ ~iésc tranz. 1) înv. (militari) A deprinde cu arta militară în condițiile unui regim dur. 2) fam. (mai ales copii) A obișnui cu ordinea și disciplina într-un mod foarte sever; a struni. /muștru pop. + suf. ~ului

Sinonimul cuvântului muștrului

Testează-te!