Sinonime probozi (original) (raw)

Cuvântul „probozi” are următoarele sinonime:

probozi ( verb )

• a certa
• a critica
• a reproșa

Alte sinonime:

• admonesta
• certa
• dăscăli
• dojeni
• îngălbeni
• moraliza
• mustra
• ofili
• păli
• trece
• usca
• veșteji
• a admonesta
• a dăscăli
• a dojeni
• a face de rușine
• a moraliza
• a mustra
• a ocărî
• a se îngălbeni
• a se întrista
• a se ofili
• a se păli
• a se rușina
• a se trece
• a se usca
• a se veșteji
• a probăzi

Sinonime Apropiate

• admonesta - a mustra, a certa, a reproșa, a critica
• săpuni - a certa, a critica, a mustra
• vitupera - a condamna, a critica, a dojeni, a reproșa
• moraliza - a certa, a dojeni, a admonesta, a mustra, a dăscăli, a muștrului, a probozi moravuri pl, obiceiuri, năravuri
• muștrului - a certa, a critica
• obiecta - a reproșa, a critica, a contrazice, a contesta
• apostrofa - a mustra, a critica, a învinui, a reproșa
• critica - a biciui, a reproșa, a blama, a condamna
• perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
• războinic - luptător, belicos, agresiv, bătăios, certăreț
• sfădi - a se certa, a se înfrunta
• biciui - a șfichiui, a flagela, a snopi, a satiriza, a ironiza, a critica
• zurbagiu - certăreț, abraș, scandalagiu, răzvrătit, rebel
• firește - desigur, bineînțeles, precis, absolut, certamente
• gălăgios - zgomotos, scandalagiu, certăreț, limbut

Dex probozi

• probozi 1-2 A mustra1 (aspru) a probrăzui (1-2). 3 A face de rușine a probrăzui (3). 4 A se întrista. 5 A se rușina (1). 6 (; ; frunze, iarbă, vegetație ) A începe să se ofilească.
• PROBOZÍ, probozesc, IV. (, și ) A mustra, a dojeni, a certa pe cineva; a face de rușine; a ocărî. – Din proobraziti.
• PROBOZÍ, probozesc, IV. (Regional) A mustra, a dojeni, a certa. Un meșter curelor, bătrîn cu barba albă, probozea, ridicînd o mînă spre cer, pe un flăcăuaș care asculta rușinat. SADOVEANU, O. I 507. Bărbatu-meu... nu s-a putut plînge că l-am înșelat... deși cîteodată erau bănuiele... și mă probozea. CREANGĂ, P. 4. Sînt acum ostenit de a mă videa probozit pentru lucruri nevinovate. KOGĂLNICEANU, S. 105. ♦ (Rar) A se lua la ceartă cu cineva, a se certa. Nu se probozea cu oamenii. STĂNOIU, C. I. 52.
• A PROBOZÍ ~ésc tranz. înv. pop. (persoane) A trata cu observații moralizatoare; a dojeni; a mustra; a moraliza. /<sl. proobraziti
• probozì v. Mold. a ocărî, a înfrunta: mă probozia bărbatul CR. .
• probrăzi probozi
• propozi probozi
• probozésc v. tr. (vsl. *po- saŭ pro-obrazati, d. obrazŭ, obraz, față). Est. Rar. Înfrunt, mustru, fac observațiune. – Vechĭ pobrăzesc, -ăzuĭesc, pobrozesc, probăzesc și (Barac) împrobozesc.
• PROBOZÍ vb. v. admonesta, certa, dăscăli, dojeni, îngălbeni, moraliza, mustra, ofili, păli, trece, usca, veșteji.
• probozi ADMONESTA. CERTA. DĂSCĂLI. DOJENI. ÎNGĂLBENI. MORALIZA. MUSTRA. OFILI. PĂLI. TRECE. USCA. VEȘTEJI.

Sinonimul cuvântului probozi

Testează-te!