Sinonime oarecare (original) (raw)

Cuvântul „oarecare” are următoarele sinonime:

oarecare ( pronume )

• careva
• cineva
• oareșcare
• vreun
• anumit
• obișnuit

Alte sinonime:

• unul
• vreunul
• cinevașilea
• oarecine
• oareșicine
• cinevași
• neștine
• atare
• neînsemnat
• insignifiant
• câtva
• nițel
• puțin
• ceva
• oareșicare
• cevași
• cevașilea
• oarecât
• oarecâtva
• oareșice

Sinonime Apropiate

• oarecine - cineva, careva, oarecare, vreun
• anumit - hotărât, fixat, rânduit, determinat, stabilit, precizat, oarecare, careva, cineva
• careva - cineva, oarecine, oarecare, vreunul
• cineva - careva, oarecare, unul, vreunul, om de seamă, personalitate
• prozaic - banal, obișnuit, comun, de rând, șters
• tradițional - îndătinat, consacrat, obișnuit, bătrânesc, conservat
• uzual - obișnuit, curent, frecvent
• zilnic - cotidian, mereu, curent, obișnuit
• familiar - apropiat, atașat, accesibil, afectuos, cordial, sociabil, prietenos, obișnuit, uzual
• familiarizat - deprins, obișnuit, acomodat, aclimatizat
• fantasmagoric - extravagant, ciudat, bizar, scrântit, neobișnuit, fantast
• fantastic - închipuit, ireal, imaginar, bizar, ciudat, straniu, fabulos, neobișnuit, fenomenal
• firesc - natural, normal, simplu, obișnuit, degajat, spontan, dezinvolt, necăutat
• frecvent - des, repetat, obișnuit, uzual, curent, răspândit
• individ - om, persoană, ins, bărbat, cineva

Dex oarecare

• oarecare 1 Cineva. 2 Careva. 3 Câtva. 4 Oricare. 5 Care nu a fost identificat sau precizat mai îndeaproape oarece (4). 6 Anumit. 7 Câțiva. 8 Indiferent care. 9 Lipsit de importanță neînsemnat. 10 Care nu iese din comun obișnuit.
• OARECÁRE, oarecare, , I. 1. Care nu a fost identificat sau precizat mai îndeaproape; oareșicare. ♦ Anumit. 2. Indiferent care; careva. 3. Fără importanță, neînsemnat; care nu iese din comun. II. ( și ) Cineva, unul; careva. – Oare + care.
• OARECÁRE 1. Anumit. Simeon privea cu oarecare mirare la supunerea lui. Mihu. SADOVEANU, O. VII 121 Ana vorbea cu autoritate și cu oarecare dispreț. C. PETRESCU, C. V. 231. Cu toate astea, chiar fără permisiunea ta, eu te. voi urma. la o distanță oarecare! REBREANU, R. 11 229. 2. Indiferent care, careva. Dacă nu ne-am fi-ntîlnit (Absolut din întîmplare) Tu pe altul oarecare Tot așa l-ai fi iubit. TOPÎRCEANU, M. 58. 3. Neînsemnat, fără importanță; ceva. Înlăuntru, oarecare frămîntare și neorînduială. SADOVEANU, A. L. 184. În vremea ei, atunci, întîmplarea a fost oarecare. id. O. V 92. ◊ (Substantivat) Prietenul meu nu e un oarecare. – Variantă: oareșicáre (pronunțat oa-reși-)
• OARECÁRE pron. nehot. v. ORICARE. /oare + care
• orecare , oarecare
• OAREȘICÁRE oarecare.
• oare-cáre pron. indefinit. Orĭ-care ar fi: un om oare-care, un oare-care (saŭ simplu oare-care: l-a întrebat oare-care). Despre lucrurĭ: o linie oare-care.
• oarecare ( și , și )

Sinonimul cuvântului oarecare

Testează-te!