Alina Pîrvulescu | Muzeul Municipiului Bucuresti (original) (raw)
Papers by Alina Pîrvulescu
Cercetarea se concentrează pe aspecte legate de producția și utilizarea acestor unelte de piatră ... more Cercetarea se concentrează pe aspecte legate de producția și utilizarea acestor unelte de piatră în cadrul așezărilor eneolitice din jurul Bucureștiului. Analiza dezvăluie tipare în tehnicile de fabricație și utilizare a uneltelor, contribuind la o înțelegere mai amplă a tehnologiei litice în regiune, în perioada eneolitică. Studiul abordează, de asemenea, provocările generate de informațiile contextuale limitate disponibile pentru aceste artefacte, subliniind importanța științifică a colecției în pentru studiul procesului de prelucrare a materialului litic în așezările eneolitice din apropierea Bucureștiului.
by Dan Pîrvulescu, Opriş Vasile, Aurel Vilcu, Alina (Muşat) Streinu, Alina Pîrvulescu, Ignat Theodor, Adrian Balasescu, Silviu Oţa, Diana Sonu, Mihai Dima, Paul Gabriel Dumitrache, and Balaita Dorel
Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, 2021
The tell settlement from Gumelnița is the eponymous site of the Eneolithic civilization with the ... more The tell settlement from Gumelnița is the eponymous site of the Eneolithic civilization with the same name. It is probably the largest tells ettlement north of the Danube, and it belongs to the Kodjadermen-Gumelnița-Karanovo VI civilisation that occupied the Balkan area in the second half of the fifth millennium BC. During the 2021 fieldwork season, the research of the Gumelnița site continued, the present study presenting the preliminary interdisciplinary results. Rezumat: Așezarea de tip tell de la Gumelnița este situl eponim al civilizației eneolitice cu același nume. Aceasta este probabil cea mai mare așezare de tip tellde la nord de Dunăre și aparține complexului cultural Kodjadermen-Gumelnița-Karanovo VI care a ocupat zona Balcanică în a doua jumătate a mileniului al V-lea BC. În campania de teren din anul 2021, cercetarea sitului Gumelnița a continuat, studiul de față prezentând rezultatele interdisciplinare preliminare obținute.
Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, 2020
The authors present a monetary hoard from the end of the 16th century discovered at Bora, Ialomiț... more The authors present a monetary hoard from the end of the 16th century discovered at Bora, Ialomița County. The hoard consists of 24 coins, four gold ducats from the Netherlands and Hungary and 20 large European silver coins struck in Austria, the Netherlands, Transylvania, various principalities and cities within the Roman-German Empire. The most recent coin, a gold ducat struck by Zeeland in 1595, shows that the treasure was hidden during the reign of Michael the Brave, in the context of the events that took place after the battle of Călugăreni. The analysis of the hoard suggests that the coins arrived in Wallachia rather by military means, for the payment of the soldiers.
by Editura Cetatea Scaun, Opriş Vasile, Ignat Theodor, Adrian Balasescu, Monica Margarit, Mădălina Dimache, Alina Iancu, Carol Căpiță, Sorin Cleșiu, Alina (Muşat) Streinu, Dumitrescu Radu Gabriel, Mihai Dima, Viorel Petac, Aurelia Dutu, Dan Pîrvulescu, Dergaciova Lilia, Aurel Vilcu, Alina Pîrvulescu, Adriana Mihaela Roșca, Oana Borlean, Camelia-Mirela Vintila, Ovidiu Frujina, Cristina Covataru, Ioana Manea, and Theo Zavalas
Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, 2020
Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice, 2019
The authors publish 13 gold staters of Lysimachus type kept in the Maria and dr. George Severeanu... more The authors publish 13 gold staters of Lysimachus type kept in the Maria and dr. George Severeanu collection. Three pieces belong to the posthumous issues of the 3rd – 2nd centuries BC, while 10 items were minted by the Pontic cities Istros, Tomis and Kallatis in the context of the Mithridatic wars. The earliest Lysimachus type stater, with ΔI, but without a trident on the reverse, was attributed to the city of Byzantion in c. 255-c. 245 BC, in the context of the wars between Ptolemaic Egypt and the Seleucid Empire. On the side of the Ptolemies, the city of Byzantion carried out an active policy in the Pontic area during the 3rd century BC, putting into circulation an important volume of gold staters. In the years 255-254 BC, the written sources mention two events that could lead to the minting of the staters with ΔI at Byzantion: the siege of the city by Antioch II and the war with Callatis. The second stater from the Maria and dr. George Severeanu collection, with a trident, BY and the monogram on the reverse was issued by Byzantion in the years c. 175-150 BC.
A posthumous stater of Lysimachus type (with TO, trident and AI on the reverse) minted at Tomis stands as proof of the ascension of this city in the second part of the 3rd century BC. Greek cities on the western coast of the Black Sea begin to mint staters of Lysimachus type following the model promoted by Byzantion. During this period, the importance of Tomis increases, which, at the beginning of the third Syrian war (246-241 BC), puts into circulation staters of Lysimachus type without trident on the reverse. Subsequently, Tomis struck staters of Lysimachus type with trident and AI on the reverse, probably for the purpose of hiring local mercenaries in the context of events happening in Thrace and Asia Minor in the years 230-c. 220 BC or later, towards the end of the 3rd century BC.
Of the staters of Lysimachus type from the Maria and dr. George Severeanu collection, ten pieces are the latest issues put into circulation by Istros (1), Tomis (6) and Callatis (3). Regarding the Tomitan staters, it was found that two pieces with the ΘЄM were produced with the same obverse die and have a high gold content, 98.96% and 98.32%. Two other pieces, with the monogram, with the same obverse die, but different reverse dies, have a smaller title, 97.48% and 97.09%. The last two staters from Tomis, one with ΔIΟ on the reverse and the other with, have a gold content of 96.79% and 94.69%. A decrease in the title can also be seen in the case of the three Callatian staters, all with a trident in exergue, the monogram and the abbreviation KAΛ on the reverse. One stater (no. 10 in the catalog) has a better title, 97.01%, compared to the other two (nos. 11-12 in the catalog), which have a gold content of 95.99% and 95.72%. All the Callatian staters were minted with the same re-engraved obverse die. In the beginning, staters were produced such as piece no. 10 of the catalog, subsequently, the die was modified by adding a new element (a rosette or a star) visible in the case of the two staters nos. 11 and 12. As for dating, both the Callatian and Tomitan staters from the Maria and dr. George Severeanu collection were put into circulation in the 1st century BC, especially during the Mithridatic wars, but not later than the years 72/71. BC.
The last item in the Maria and dr. George Severeanu collection is a stater struck by Istros, with a trident, IΣ and ΔI on the reverse. From a stylistic point of view, the coin seems to be authentic, but the weight is too high, 8.97 g, and shows a low gold content (87.79%), indicating rather a very well made fake. There are discussions on the two series of staters with ΔI on the reverse struck by Istros and which, based on an inscription, were assigned to Diogenes strategist and dated 91-89 BC and 89-86 BC respectively. Attention must be brought to the fact that the dating of the inscription is not certain and the episode described, the arrest of the Istrian embassy by Byzantion, could have taken place after the Second Mithridatic War (83-81 BC), but not later than 75 BC.
by Opriş Vasile, Mădălina Dimache, Cristian Eduard ȘTEFAN, Adelina Elena Darie, Mihai Dima, Gabriel Talmatchi, Evgeni I Paunov, Viorel Petac, Octavian Buda, Dan Pîrvulescu, Camelia-Mirela Vintila, Alina (Muşat) Streinu, Dmitriy Yanov, Sean C. Lynch, Aurel Vilcu, Elena Gavrila, Alina Pîrvulescu, and Oscar Print
by Dan Pîrvulescu, Opriş Vasile, Aurel Vilcu, Alina Pîrvulescu, Alina (Muşat) Streinu, Ignat Theodor, Adrian Balasescu, Emanuel Petac, Camelia-Mirela Vintila, Rumyana Yordanova, Mădălina Dimache, Diaconu Vasile, Ioan Alexandru Bărbat, Petre Colteanu, Sorin Cleșiu, Marius C Streinu, Oana Borlean, Paul Ciobotaru, Mihai Dima, Paul Gabriel Dumitrache, Adriana Mihaela Roșca, and Viorel Petac
Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, 2019
Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, 2018
The author presents a lot of six divisionary Wallachian coins issued under Mircea the Elder (1386... more The author presents a lot of six divisionary Wallachian coins issued under Mircea the Elder (1386-1418) from the Maria and Dr. George Severeanu Collection. After organizing the numismatic material according to the marks on the obverse, five groups resulted, adding novel information for a better understanding of the coins issued by Mircea the Elder. Thus, this lot of divisionary coins from the Maria and Dr. George Severeanu Collection has a significant contribution to our insight into this monetary species otherwise insufficiently treated in the literature. The catalogue and the illustration complete the article.
by Dan Pîrvulescu, Opriş Vasile, Ignat Theodor, Alina Pîrvulescu, Aurel Vilcu, Emanuel Petac, Viorel Petac, Camelia-Mirela Vintila, Alina (Muşat) Streinu, Sorin Cleșiu, Raluca Popescu, Mihai Dima, Marius Neculae, Groza Horatiu Dorin, Paul Gabriel Dumitrache, Mariana Andone-Rotaru, Mădălina Dimache, and Marius C Streinu
The author presents a lot of 16 Wallachian coins issued during the reign of Mircea the Elder (138... more The author presents a lot of 16 Wallachian coins issued during the reign of Mircea the Elder (1386-1418) and kept within the “Maria and Dr. George Severeanu” collection. One of these pieces is part of the great coin hoard discovered on Bădila hill, Niculiţel commune, Tulcea County. The information on the numismatic material is completed by the results of X-Ray fluorescence analysis conducted in the laboratories of the Bucharest Municipality Museum which led to determining the percentages of the main metals used in making the coins issued under Mircea the Elder during the second part of his reign. A brief overview of similar investigations is made followed by the presentation of the studied monetary types and subtypes. The numismatic material’s catalog and illustrations complete the article’s structure.
by Alexandra Comsa, Steluta Marin, Elena Gavrila, Camelia-Mirela Vintila, Opriş Vasile, Viorel Petac, Raluca Popescu, Alina Pîrvulescu, Emanuel Petac, Aurel Vilcu, Nevyan Mitev, Dan Pîrvulescu, Marian Neagu, Alina (Muşat) Streinu, Oscar Print, Steluta Gramaticu, Mădălina Dimache, Diaconu Vasile, and Monica Margarit
The author presents a group of nine Wallachian coins, issued under the reign of Mihail Radu (1658... more The author presents a group of nine Wallachian coins, issued under the reign of Mihail Radu (1658-1659), also known as Mihnea III. All of them are held within the “Maria and dr. George Severeanu” collection. On this occasion, the author makes a brief presentation of the structure of the collection mentioned above, focusing on the coins of medieval Wallachia. The discussion on coins issued by Mihnea III begins with a general description of the specimens from the collection and continues with a presentation of the current state of research on the emitted coins by this ruler. Also, there are some theories about the places where those monetary mints would have worked. Whilst there are some issues observed on the inventory of Severanu’s collection, one advanced hypothesis is that the nine coins submitted were part of a coin hoard acquired and published by Dr. Severeanu in 1923, whose place of origin was not known to him. To complete the structure of this article, the author presents some general data on monetary circulation in Wallachia between the end of Mircea I’s (1386-1418) reign and the early reign of Mihail Radu.
by Dan Pîrvulescu, Elena Gavrila, Steluta Marin, Tutulescu Ion, Ignat Theodor, Raluca Popescu, Viorel Petac, Alexandra Comsa, Claudia Radu, Luminita Andreica (Szilagyi), Opriş Vasile, Camelia-Mirela Vintila, Andrei Dorian Soficaru, Alina Pîrvulescu, and Migdonia Georgescu
Muzeul Municipiului Bucureşti supune atenţiei un nou proiect editorial, Revista de Cercetări Arhe... more Muzeul Municipiului Bucureşti supune atenţiei un nou proiect editorial, Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice, având menirea de a valorifica prin publicare, cercetarea în domeniul arheologiei şi numismaticii cu precădere, dar şi a cercetărilor inter şi pluridisciplinare care şi-au făcut un loc din ce în ce mai important, în cadrul studiilor arheologice în decursul ultimilor ani.
Publicaţia intenţionează a fi un spațiu de dezbatere ştiinţifică la care să participe specialişti din domeniile menționate şi este deschisă unui spectru larg de abordări, metode şi perspective, pentru studiile care valorifică cercetarea de teren dar şi pentru cele teoretice. Încercăm să oferim posibilitatea publicării în paginile revistei noastre, a unor studii, articole, rapoarte de cercetare, discuţii, note și recenzii asupra apariţiilor recente de literatură ştiinţifică de specialitate, în limba română sau într-o altă limbă de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană), cadrul cronologic întinzându-se de la paleolitic până la secolul XX. Pe lângă tipul de contribuţii amintite, revista îşi propune de asemenea să găzduiască în paginile sale articole de sinteză sau studii de detaliu privind diverse categorii de artefacte.
Muzeul Municipiului Bucureşti are un trecut impresionant în ceea ce priveşte preocuparea specialiştilor care de-a lungul timpului au lucrat în cadrul instituţiei, pentru diseminarea rezultatelor cercetărilor istorice. Astfel, în anul 1935, directorul din acea perioadă al Muzeului, pasionatul colecţionar de antichităţi de profesie medic radiolog, George Severeanu punea bazele primei publicaţii ştiinţifice unde au fost editate materiale care folosesc ca instrument de lucru şi în zilele noastre. Bucureştii, revista Muzeului şi Pinacotecei Municipiului Bucureşti, apărută în perioada 1935-1937 reuneşte foarte multe contribuţii care au servit la cunoaşterea patrimoniului cultural al oraşului.
Tradiţia începută în anul 1935, este reluată în anul 1964 când vede lumina tiparului primul volum al seriei Materiale de Istorie şi Muzeografie, redenumit ulterior Bucureşti. Materiale de Istorie şi Muzeografie, titulatura anuarului Muzeului Municipiului Bucureşti care nu a încetat să apară nici în zilele noastre, recuperând și valorificând patrimoniul istoric bucureștean.
Reprezentând în mod evident unul dintre cele mai importante repere în materie de prezentare a rezultatelor cercetărilor arheologice din zona oraşului nostru, revista Cercetări Arheologice în Bucureşti este lansată în anul 1963 şi a continuat vreme de mai bine de cinci decenii să pună la dispoziţie, specialiştilor şi publicului interesat, o serie de rezultate ale cercetătorilor din cadrul Muzeului şi nu numai.
Tot din domeniul arheologiei remarcăm apariţia celor două volume, Izvoare arheologice bucureştene, din anii 1978 şi 1985 care au condus la răspândirea rezultatelor săpăturilor realizate în Bucureşti şi în împrejurimi.
În vederea lărgirii orizontului de abordare, pe de o parte prin neîngrădirea publicării materialelor de specialitate editate de Muzeul Municipiului Bucureşti, despre zona Bucureştiului, dar şi pentru extinderea spre domenii conexe arheologiei şi de ce nu istoriei, colectivul de specialişti din cadrul instituţiei noastre a iniţiat acest nou proiect editorial, Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice, a cărei abreviere va fi RCAN. Colegiul de redacţie al revistei este format din tineri muzeografi ai Muzeului Municipiului Bucureşti, care şi-au propus asigurarea ritmului de apariţie anual al publicaţiei şi indexarea cât mai curând în baze de date internaţionale.
Dan Pîrvulescu
The author present a seventeenth century coin hoard, discovered in Bucharest, on the former Sătuc... more The author present a seventeenth century coin hoard, discovered in Bucharest, on the former Sătucu Street. The coin hoard is part of “Maria and Dr. George Severeanu Collection” of Bucharest Museum. Unfortunately, the data regarding the conditions and the date when the coin hoard was found is unknown. The coin hoard has a total amount of 698 pieces, silver denars, issued by Hungary. The structure of the coin hoard discovered on Sătucu Street is as follows: Sigismund of Luxemburg (1387-1437), 1 coin; Matthias Corvinus (1458-1490), 161 coins; Vladislaus II (1490-1516), 134 coins; Louis II (1516-1526), 102 coins; Ferdinand I (1526-1564), 178 coins; Maximilian II (1564-1576), 83 coins; Rudolf II (1576-1608), 37 coins; Ferdinand II (1619-1637), 1 coin; forgery after Rudolf II (1576-1608), 1 coin. The coins were minted by nine minting centers. The items of the coin hoard are well preserved, despite the fact that all coins have been in circulation.
Book Reviews by Alina Pîrvulescu
Cercetarea se concentrează pe aspecte legate de producția și utilizarea acestor unelte de piatră ... more Cercetarea se concentrează pe aspecte legate de producția și utilizarea acestor unelte de piatră în cadrul așezărilor eneolitice din jurul Bucureștiului. Analiza dezvăluie tipare în tehnicile de fabricație și utilizare a uneltelor, contribuind la o înțelegere mai amplă a tehnologiei litice în regiune, în perioada eneolitică. Studiul abordează, de asemenea, provocările generate de informațiile contextuale limitate disponibile pentru aceste artefacte, subliniind importanța științifică a colecției în pentru studiul procesului de prelucrare a materialului litic în așezările eneolitice din apropierea Bucureștiului.
by Dan Pîrvulescu, Opriş Vasile, Aurel Vilcu, Alina (Muşat) Streinu, Alina Pîrvulescu, Ignat Theodor, Adrian Balasescu, Silviu Oţa, Diana Sonu, Mihai Dima, Paul Gabriel Dumitrache, and Balaita Dorel
Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, 2021
The tell settlement from Gumelnița is the eponymous site of the Eneolithic civilization with the ... more The tell settlement from Gumelnița is the eponymous site of the Eneolithic civilization with the same name. It is probably the largest tells ettlement north of the Danube, and it belongs to the Kodjadermen-Gumelnița-Karanovo VI civilisation that occupied the Balkan area in the second half of the fifth millennium BC. During the 2021 fieldwork season, the research of the Gumelnița site continued, the present study presenting the preliminary interdisciplinary results. Rezumat: Așezarea de tip tell de la Gumelnița este situl eponim al civilizației eneolitice cu același nume. Aceasta este probabil cea mai mare așezare de tip tellde la nord de Dunăre și aparține complexului cultural Kodjadermen-Gumelnița-Karanovo VI care a ocupat zona Balcanică în a doua jumătate a mileniului al V-lea BC. În campania de teren din anul 2021, cercetarea sitului Gumelnița a continuat, studiul de față prezentând rezultatele interdisciplinare preliminare obținute.
Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, 2020
The authors present a monetary hoard from the end of the 16th century discovered at Bora, Ialomiț... more The authors present a monetary hoard from the end of the 16th century discovered at Bora, Ialomița County. The hoard consists of 24 coins, four gold ducats from the Netherlands and Hungary and 20 large European silver coins struck in Austria, the Netherlands, Transylvania, various principalities and cities within the Roman-German Empire. The most recent coin, a gold ducat struck by Zeeland in 1595, shows that the treasure was hidden during the reign of Michael the Brave, in the context of the events that took place after the battle of Călugăreni. The analysis of the hoard suggests that the coins arrived in Wallachia rather by military means, for the payment of the soldiers.
by Editura Cetatea Scaun, Opriş Vasile, Ignat Theodor, Adrian Balasescu, Monica Margarit, Mădălina Dimache, Alina Iancu, Carol Căpiță, Sorin Cleșiu, Alina (Muşat) Streinu, Dumitrescu Radu Gabriel, Mihai Dima, Viorel Petac, Aurelia Dutu, Dan Pîrvulescu, Dergaciova Lilia, Aurel Vilcu, Alina Pîrvulescu, Adriana Mihaela Roșca, Oana Borlean, Camelia-Mirela Vintila, Ovidiu Frujina, Cristina Covataru, Ioana Manea, and Theo Zavalas
Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, 2020
Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice, 2019
The authors publish 13 gold staters of Lysimachus type kept in the Maria and dr. George Severeanu... more The authors publish 13 gold staters of Lysimachus type kept in the Maria and dr. George Severeanu collection. Three pieces belong to the posthumous issues of the 3rd – 2nd centuries BC, while 10 items were minted by the Pontic cities Istros, Tomis and Kallatis in the context of the Mithridatic wars. The earliest Lysimachus type stater, with ΔI, but without a trident on the reverse, was attributed to the city of Byzantion in c. 255-c. 245 BC, in the context of the wars between Ptolemaic Egypt and the Seleucid Empire. On the side of the Ptolemies, the city of Byzantion carried out an active policy in the Pontic area during the 3rd century BC, putting into circulation an important volume of gold staters. In the years 255-254 BC, the written sources mention two events that could lead to the minting of the staters with ΔI at Byzantion: the siege of the city by Antioch II and the war with Callatis. The second stater from the Maria and dr. George Severeanu collection, with a trident, BY and the monogram on the reverse was issued by Byzantion in the years c. 175-150 BC.
A posthumous stater of Lysimachus type (with TO, trident and AI on the reverse) minted at Tomis stands as proof of the ascension of this city in the second part of the 3rd century BC. Greek cities on the western coast of the Black Sea begin to mint staters of Lysimachus type following the model promoted by Byzantion. During this period, the importance of Tomis increases, which, at the beginning of the third Syrian war (246-241 BC), puts into circulation staters of Lysimachus type without trident on the reverse. Subsequently, Tomis struck staters of Lysimachus type with trident and AI on the reverse, probably for the purpose of hiring local mercenaries in the context of events happening in Thrace and Asia Minor in the years 230-c. 220 BC or later, towards the end of the 3rd century BC.
Of the staters of Lysimachus type from the Maria and dr. George Severeanu collection, ten pieces are the latest issues put into circulation by Istros (1), Tomis (6) and Callatis (3). Regarding the Tomitan staters, it was found that two pieces with the ΘЄM were produced with the same obverse die and have a high gold content, 98.96% and 98.32%. Two other pieces, with the monogram, with the same obverse die, but different reverse dies, have a smaller title, 97.48% and 97.09%. The last two staters from Tomis, one with ΔIΟ on the reverse and the other with, have a gold content of 96.79% and 94.69%. A decrease in the title can also be seen in the case of the three Callatian staters, all with a trident in exergue, the monogram and the abbreviation KAΛ on the reverse. One stater (no. 10 in the catalog) has a better title, 97.01%, compared to the other two (nos. 11-12 in the catalog), which have a gold content of 95.99% and 95.72%. All the Callatian staters were minted with the same re-engraved obverse die. In the beginning, staters were produced such as piece no. 10 of the catalog, subsequently, the die was modified by adding a new element (a rosette or a star) visible in the case of the two staters nos. 11 and 12. As for dating, both the Callatian and Tomitan staters from the Maria and dr. George Severeanu collection were put into circulation in the 1st century BC, especially during the Mithridatic wars, but not later than the years 72/71. BC.
The last item in the Maria and dr. George Severeanu collection is a stater struck by Istros, with a trident, IΣ and ΔI on the reverse. From a stylistic point of view, the coin seems to be authentic, but the weight is too high, 8.97 g, and shows a low gold content (87.79%), indicating rather a very well made fake. There are discussions on the two series of staters with ΔI on the reverse struck by Istros and which, based on an inscription, were assigned to Diogenes strategist and dated 91-89 BC and 89-86 BC respectively. Attention must be brought to the fact that the dating of the inscription is not certain and the episode described, the arrest of the Istrian embassy by Byzantion, could have taken place after the Second Mithridatic War (83-81 BC), but not later than 75 BC.
by Opriş Vasile, Mădălina Dimache, Cristian Eduard ȘTEFAN, Adelina Elena Darie, Mihai Dima, Gabriel Talmatchi, Evgeni I Paunov, Viorel Petac, Octavian Buda, Dan Pîrvulescu, Camelia-Mirela Vintila, Alina (Muşat) Streinu, Dmitriy Yanov, Sean C. Lynch, Aurel Vilcu, Elena Gavrila, Alina Pîrvulescu, and Oscar Print
by Dan Pîrvulescu, Opriş Vasile, Aurel Vilcu, Alina Pîrvulescu, Alina (Muşat) Streinu, Ignat Theodor, Adrian Balasescu, Emanuel Petac, Camelia-Mirela Vintila, Rumyana Yordanova, Mădălina Dimache, Diaconu Vasile, Ioan Alexandru Bărbat, Petre Colteanu, Sorin Cleșiu, Marius C Streinu, Oana Borlean, Paul Ciobotaru, Mihai Dima, Paul Gabriel Dumitrache, Adriana Mihaela Roșca, and Viorel Petac
Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, 2019
Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, 2018
The author presents a lot of six divisionary Wallachian coins issued under Mircea the Elder (1386... more The author presents a lot of six divisionary Wallachian coins issued under Mircea the Elder (1386-1418) from the Maria and Dr. George Severeanu Collection. After organizing the numismatic material according to the marks on the obverse, five groups resulted, adding novel information for a better understanding of the coins issued by Mircea the Elder. Thus, this lot of divisionary coins from the Maria and Dr. George Severeanu Collection has a significant contribution to our insight into this monetary species otherwise insufficiently treated in the literature. The catalogue and the illustration complete the article.
by Dan Pîrvulescu, Opriş Vasile, Ignat Theodor, Alina Pîrvulescu, Aurel Vilcu, Emanuel Petac, Viorel Petac, Camelia-Mirela Vintila, Alina (Muşat) Streinu, Sorin Cleșiu, Raluca Popescu, Mihai Dima, Marius Neculae, Groza Horatiu Dorin, Paul Gabriel Dumitrache, Mariana Andone-Rotaru, Mădălina Dimache, and Marius C Streinu
The author presents a lot of 16 Wallachian coins issued during the reign of Mircea the Elder (138... more The author presents a lot of 16 Wallachian coins issued during the reign of Mircea the Elder (1386-1418) and kept within the “Maria and Dr. George Severeanu” collection. One of these pieces is part of the great coin hoard discovered on Bădila hill, Niculiţel commune, Tulcea County. The information on the numismatic material is completed by the results of X-Ray fluorescence analysis conducted in the laboratories of the Bucharest Municipality Museum which led to determining the percentages of the main metals used in making the coins issued under Mircea the Elder during the second part of his reign. A brief overview of similar investigations is made followed by the presentation of the studied monetary types and subtypes. The numismatic material’s catalog and illustrations complete the article’s structure.
by Alexandra Comsa, Steluta Marin, Elena Gavrila, Camelia-Mirela Vintila, Opriş Vasile, Viorel Petac, Raluca Popescu, Alina Pîrvulescu, Emanuel Petac, Aurel Vilcu, Nevyan Mitev, Dan Pîrvulescu, Marian Neagu, Alina (Muşat) Streinu, Oscar Print, Steluta Gramaticu, Mădălina Dimache, Diaconu Vasile, and Monica Margarit
The author presents a group of nine Wallachian coins, issued under the reign of Mihail Radu (1658... more The author presents a group of nine Wallachian coins, issued under the reign of Mihail Radu (1658-1659), also known as Mihnea III. All of them are held within the “Maria and dr. George Severeanu” collection. On this occasion, the author makes a brief presentation of the structure of the collection mentioned above, focusing on the coins of medieval Wallachia. The discussion on coins issued by Mihnea III begins with a general description of the specimens from the collection and continues with a presentation of the current state of research on the emitted coins by this ruler. Also, there are some theories about the places where those monetary mints would have worked. Whilst there are some issues observed on the inventory of Severanu’s collection, one advanced hypothesis is that the nine coins submitted were part of a coin hoard acquired and published by Dr. Severeanu in 1923, whose place of origin was not known to him. To complete the structure of this article, the author presents some general data on monetary circulation in Wallachia between the end of Mircea I’s (1386-1418) reign and the early reign of Mihail Radu.
by Dan Pîrvulescu, Elena Gavrila, Steluta Marin, Tutulescu Ion, Ignat Theodor, Raluca Popescu, Viorel Petac, Alexandra Comsa, Claudia Radu, Luminita Andreica (Szilagyi), Opriş Vasile, Camelia-Mirela Vintila, Andrei Dorian Soficaru, Alina Pîrvulescu, and Migdonia Georgescu
Muzeul Municipiului Bucureşti supune atenţiei un nou proiect editorial, Revista de Cercetări Arhe... more Muzeul Municipiului Bucureşti supune atenţiei un nou proiect editorial, Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice, având menirea de a valorifica prin publicare, cercetarea în domeniul arheologiei şi numismaticii cu precădere, dar şi a cercetărilor inter şi pluridisciplinare care şi-au făcut un loc din ce în ce mai important, în cadrul studiilor arheologice în decursul ultimilor ani.
Publicaţia intenţionează a fi un spațiu de dezbatere ştiinţifică la care să participe specialişti din domeniile menționate şi este deschisă unui spectru larg de abordări, metode şi perspective, pentru studiile care valorifică cercetarea de teren dar şi pentru cele teoretice. Încercăm să oferim posibilitatea publicării în paginile revistei noastre, a unor studii, articole, rapoarte de cercetare, discuţii, note și recenzii asupra apariţiilor recente de literatură ştiinţifică de specialitate, în limba română sau într-o altă limbă de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană), cadrul cronologic întinzându-se de la paleolitic până la secolul XX. Pe lângă tipul de contribuţii amintite, revista îşi propune de asemenea să găzduiască în paginile sale articole de sinteză sau studii de detaliu privind diverse categorii de artefacte.
Muzeul Municipiului Bucureşti are un trecut impresionant în ceea ce priveşte preocuparea specialiştilor care de-a lungul timpului au lucrat în cadrul instituţiei, pentru diseminarea rezultatelor cercetărilor istorice. Astfel, în anul 1935, directorul din acea perioadă al Muzeului, pasionatul colecţionar de antichităţi de profesie medic radiolog, George Severeanu punea bazele primei publicaţii ştiinţifice unde au fost editate materiale care folosesc ca instrument de lucru şi în zilele noastre. Bucureştii, revista Muzeului şi Pinacotecei Municipiului Bucureşti, apărută în perioada 1935-1937 reuneşte foarte multe contribuţii care au servit la cunoaşterea patrimoniului cultural al oraşului.
Tradiţia începută în anul 1935, este reluată în anul 1964 când vede lumina tiparului primul volum al seriei Materiale de Istorie şi Muzeografie, redenumit ulterior Bucureşti. Materiale de Istorie şi Muzeografie, titulatura anuarului Muzeului Municipiului Bucureşti care nu a încetat să apară nici în zilele noastre, recuperând și valorificând patrimoniul istoric bucureștean.
Reprezentând în mod evident unul dintre cele mai importante repere în materie de prezentare a rezultatelor cercetărilor arheologice din zona oraşului nostru, revista Cercetări Arheologice în Bucureşti este lansată în anul 1963 şi a continuat vreme de mai bine de cinci decenii să pună la dispoziţie, specialiştilor şi publicului interesat, o serie de rezultate ale cercetătorilor din cadrul Muzeului şi nu numai.
Tot din domeniul arheologiei remarcăm apariţia celor două volume, Izvoare arheologice bucureştene, din anii 1978 şi 1985 care au condus la răspândirea rezultatelor săpăturilor realizate în Bucureşti şi în împrejurimi.
În vederea lărgirii orizontului de abordare, pe de o parte prin neîngrădirea publicării materialelor de specialitate editate de Muzeul Municipiului Bucureşti, despre zona Bucureştiului, dar şi pentru extinderea spre domenii conexe arheologiei şi de ce nu istoriei, colectivul de specialişti din cadrul instituţiei noastre a iniţiat acest nou proiect editorial, Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice, a cărei abreviere va fi RCAN. Colegiul de redacţie al revistei este format din tineri muzeografi ai Muzeului Municipiului Bucureşti, care şi-au propus asigurarea ritmului de apariţie anual al publicaţiei şi indexarea cât mai curând în baze de date internaţionale.
Dan Pîrvulescu
The author present a seventeenth century coin hoard, discovered in Bucharest, on the former Sătuc... more The author present a seventeenth century coin hoard, discovered in Bucharest, on the former Sătucu Street. The coin hoard is part of “Maria and Dr. George Severeanu Collection” of Bucharest Museum. Unfortunately, the data regarding the conditions and the date when the coin hoard was found is unknown. The coin hoard has a total amount of 698 pieces, silver denars, issued by Hungary. The structure of the coin hoard discovered on Sătucu Street is as follows: Sigismund of Luxemburg (1387-1437), 1 coin; Matthias Corvinus (1458-1490), 161 coins; Vladislaus II (1490-1516), 134 coins; Louis II (1516-1526), 102 coins; Ferdinand I (1526-1564), 178 coins; Maximilian II (1564-1576), 83 coins; Rudolf II (1576-1608), 37 coins; Ferdinand II (1619-1637), 1 coin; forgery after Rudolf II (1576-1608), 1 coin. The coins were minted by nine minting centers. The items of the coin hoard are well preserved, despite the fact that all coins have been in circulation.