verde - Wikționar (original) (raw)
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din latină vir(i)dis.
Pronunție
- AFI: /'ver.de/
Substantiv
| Declinarea substantivului verde | ||
|---|---|---|
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | verde | - |
| Articulat | verdele | - |
| Genitiv-Dativ | verdelui | - |
| Vocativ | verdele | - |
- una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar, situată între galben și albastru, care este aceea a frunzelor, a ierbii fragede etc.
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
- (loc. adj.) De verde = a) (despre cărți de joc) de culoarea numită "pică"; b) (în limbajul ghicitorilor în cărți; despre oameni) cu ochii verzi și cu părul negru.
Expresii
- A i se face (cuiva) verde înaintea ochilor = a i se face (cuiva) rău, a-i veni amețeală
Adjectiv
| Declinarea adjectivului verde | ||
|---|---|---|
| Singular | Plural | |
| Masculin | verde | verzi |
| Feminin | verde | verzi |
| Neutru | verde | verzi |
- care are culoarea frunzelor, a ierbii sau, în general, a vegetației proaspete de vară.
- (fig.) (despre oameni; adesea cu determinarea "la față") palid.
Verde la față de mânie. - (despre plante sau părți ale lor) plin de sevă, care nu s-a uscat; viu.
- (despre legume și fructe) care nu a ajuns la deplină maturitate; crud, necopt.
- (despre piei) care nu a fost prelucrat, tăbăcit; brut.
- (fig.) (despre oameni) voinic, viguros; curajos, [îndrăzneț].
- (adesea adverbial) sincer, deschis, fățiș.
Sinonime
- 2: palid, învinețit, livid, vânăt
- 3: viu, proaspăt
- 4: crud
- 5: netăbăcit
- 6: puternic, viguros, robust, solid, tare, vânjos, voinic, zdravăn
- 7: deschis, direct, fățiș, franc, sincer
Antonime
Cuvinte compuse
Expresii
- (substantivat) A îndruga (la) verzi și uscate = a spune lucruri inutile, nimicuri, minciuni
- (adverbial) A spune verde = a spune adevărul de-a dreptul, fără menajamente
- A visa (a vedea sau a spune) cai verzi pe pereți = a-și imagina (sau a spune) lucruri neverosimile
Traduceri
care este de culoarea frunzelor (ierbii, arbuștilor, copacilor)
| afrikaans: groen (Afrikaans) albaneză: gjelbër (shqip) arabă: أخضر (’áxḍar) (العربية) bască: berde (euskara) bielorusă: зялёны (беларуская) bosniacă: zelena (bosanski) f. bretonă: glas (natural) (brezhoneg), gwer (artificial) (brezhoneg) bulgară: зелен (zelén) (български) m. catalană: verd (català) m., verda (català) f. cehă: zelený (čeština) chineză: 綠色 (中文) coreeană: 푸르다 (pureuda) (한국어) croată: zelena (hrvatski) f. daneză: grøn (dansk) ebraică: ירוק (yarok) (עברית) engleză: green (English) esperanto: verda (Esperanto) estoniană: roheline (eesti) finlandeză: vihreä (suomi) franceză: vert (français) m., verte (français) f. friziană: grien (Frysk) galiciană: verde (galego) m./f. germană: grün (Deutsch) greacă: πράσινος (prásinos) (Ελληνικά) m. idiș: גרין (grin) (ייִדיש) indoneziană: hijau (Bahasa Indonesia) interlingua: verde (interlingua) irlandeză: glas (Gaeilge), uaine (Gaeilge) | islandeză: grænn (íslenska) italiană: verde (italiano) japoneză: 緑 (midori) (日本語) latină: viridis (Latina) letonă: zaļš (latviešu) lituaniană: žalias (lietuvių) macedoneană: зелена боја (македонски) maghiară: zöld (magyar) malteză: aħdar (Malti) norvegiană: grønn (norsk) neerlandeză: groen (Nederlands) occitană: verd (occitan) papamiento: berdè (Papiamentu) persană: سَبز (sæbz) (فارسی) poloneză: zielony (polski) m., zielona (polski) f., zielone (polski) n. portugheză: verde (português) rusă: зелёный (zeljónyj) (русский) sârbă: зелена (zelena) (српски / srpski) f. scoțiană: uaine (Scots) slovacă: zelený (slovenčina) slovenă: zelen (slovenščina) m., zelena (slovenščina) f., zeleno (slovenščina) n. spaniolă: verde (español) suedeză: grön (svenska) thailandeză: สีเขียว (sĕe kĭeow) (ไทย) turcă: yeşil (Türkçe) ucraineană: зелений (українська) vietnameză: (màu) xanh (Tiếng Việt) |
|---|
Referințe
asturiană
Etimologie
Din latină viridis.
Pronunție
- AFI: /ˈbeɾ.ðe/
Substantiv
verde m., verdes pl.
Adjectiv
| Declinarea adjectivului verde | ||
|---|---|---|
| Singular | Plural | |
| Masculin | verde | verdes |
| Feminin | verde | verdes |
corsicană
(corsu)
Etimologie
Din latină viridis.
Pronunție
- AFI: /ˈβe.r.de/
Substantiv
verde m.
Adjectiv
| Declinarea adjectivului verde | ||
|---|---|---|
| Singular | Plural | |
| Masculin | verde | ' |
| Feminin | verde | ' |
galiciană
(galego)
Etimologie
Din latină viridis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
verde m., verdes pl.
Adjectiv
| Declinarea adjectivului verde | ||
|---|---|---|
| Singular | Plural | |
| Masculin | verde | verdes |
| Feminin | verde | verdes |
italiană
(italiano)
Etimologie
Din latină viridis.
Pronunție
- AFI: /ˈverde/
Substantiv
verde m., verdi pl.
Cuvinte derivate
- inverdire
- verdastro
- verdazzurro
- verdemare, verde mare
- verdeggiare
- verdiccio
- verdognolo
- verdone
- verdura
- verduzzo
Adjectiv
| Declinarea adjectivului verde | ||
|---|---|---|
| Singular | Plural | |
| Masculin | verde | verdi |
| Feminin | verde | verdi |
Referințe
portugheză
Etimologie
Din latină viridis.
Pronunție
- AFI: /'veɾ.dɨ/
Substantiv
verde m., verdes pl.
Cuvinte derivate
Adjectiv
| Declinarea adjectivului verde | ||
|---|---|---|
| Singular | Plural | |
| Masculin | verde | verdes |
| Feminin | verde | verdes |
spaniolă
(español)
Etimologie
Din latină viridis.
Pronunție
- AFI: /'beɾ.ðe/
Substantiv
verde m., verdes pl.
Adjectiv
| Declinarea adjectivului verde | ||
|---|---|---|
| Singular | Plural | |
| Masculin | verde | verdes |
| Feminin | verde | verdes |