violet - Wikționar (original) (raw)

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză violet.

Pronunție

Adjectiv

Declinarea adjectivului violet
Singular Plural
Masculin violet violeți
Feminin violetă violete
Neutru violet violete
  1. de culoarea viorelei.
    De culoare violetă.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Vezi și

Traduceri

care este de culoarea viorelelor

armeană: մանուշակագույն (հայերեն) (manušakaguyn) catalană: violeta (català) engleză: violet (English) esperanto: violkolora (Esperanto) franceză: violet (français) germană: violett (Deutsch) greacă: μενεξεδί (Ελληνικά) (menexedí) italiană: viola (italiano) maghiară: ibolya (magyar) neerlandeză: violet (Nederlands) occitană: violet (occitan) poloneză: fioletowy (polski) portugheză: violeta (português) retoromană: violet (rumantsch) rusă: фиолетовый (русский) (fiolétovyj) spaniolă: violeta (español) suedeză: violett (svenska) turcă: mor (Türkçe)

Substantiv

Declinarea substantivului violet
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ violet invariabil
Articulat violetul invariabil
Genitiv-Dativ violetului invariabil
Vocativ ' '
  1. culoare violetă, ultima din spectrul solar (după indigo); culoarea viorelei.

Sinonime

Traduceri

culoarea viorelei

albaneză: vjollcë (shqip) f. arabă: بنفسجي (العربية) (banafsajiyy) armeană: մանուշակագույն (հայերեն) (manušakaguyn) bretonă: glas-ruz (brezhoneg) bulgară: виолетов (български) (violétov) m. catalană: violeta (català) f. cehă: fialový (čeština) chineză: 紫色 (中文)(zǐsè), 紫羅蘭色 (中文),紫罗兰色 (中文) (zǐluólánsè) coreeană: 제비꽃 (한국어) (jebikkot) engleză: violet (English) esperanto: violkoloro (Esperanto) estoniană: kannike (eesti), lilla (eesti) finlandeză: violetti (suomi) franceză: violet (français) m. galeză: fioled (Cymraeg) f. galiciană: violeta (galego) f. germană: Violett (Deutsch) n. greacă: ιόχρουν (Ελληνικά) (ióchroun), βιολετί (Ελληνικά) (violetí), μενεξεδί (Ελληνικά) (menexedí) indoneziană: ungu (Bahasa Indonesia) irlandeză: corcairghorm (Gaeilge) islandeză: fjólublár (íslenska) italiană: viola (italiano) m. japoneză: 紫色 (日本語) (むらさきいろ, murasakiiro), 菫色 (日本語) (すみれいろ, sumireiro) letonă: violets (latviešu) lituaniană: violetinė spalva (lietuvių) f. maghiară: ibolya (magyar) neerlandeză: violet (Nederlands) n. occitană: violet (occitan) m. persană: بنفش (فارسی) (banafš) poloneză: fiolet (polski) m. portugheză: violeta (português) m., lilás (português) m. rusă: фиолетовый (русский) (fiolétovyj) m., фиолетовый цвет (русский) (fiolétovyj cvet) m. sârbă: лила (српски / srpski) (lila) f. spaniolă: violeta (español) f. suedeză: violett (svenska) telugu: ఊదా (తెలుగు) (oodaa) turcă: mor (Türkçe), menekşe (Türkçe) vietnameză: tím (Tiếng Việt)

Referințe


engleză

(English)

Etimologie

Din franceză violette < latină viola.

Pronunție

Substantiv

violet, pl. violets

  1. culoarea viorelei, violet
    | culoarea viorelei (HTML): | |
    | ------------------------- | |
  2. (bot.) viorea, toporaș, violetă, violă

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și

Adjectiv

violet (comp. violeter, sup. violetest)

  1. de culoarea viorelei, violet

Cuvinte derivate

Vezi și

Referințe


franceză

(français)

Etimologie

Din forma veche violette < latină viola.

Pronunție

Substantiv

violet m., violets pl.

  1. culoarea viorelei, violet
  2. (bot.) gen de ciupercă cu cap violet
  3. (bot.) gen de salcie
  4. (pop., zool.) gen de moluscă comestibilă
  5. (înv., muz.) vioară mică

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Vezi și

Adjectiv

Declinarea adjectivului violet
Singular Plural
Masculin violet violets
Feminin violette violettes
  1. de culoarea viorelei, violet
    Le grand froid rend quelquefois le visage tout violet, les mains violettes.

Cuvinte compuse

Referințe


neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Din franceză violet < latină viola.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului violet
n. Singular Plural
Substantiv violet invariabil
Diminutiv invariabil invariabil
  1. culoarea viorelei, violet

Cuvinte derivate

Adjectiv

Declinarea adjectivului violet
Pozitiv Comparativ Superlativ
Nearticulat violet violetter meest violet
Articulat violette violettere meest violette
  1. de culoarea viorelei, violet
    Hij gaf haar een mooie violete bloem.

Cuvinte derivate

Referințe


occitană

(occitan)

Etimologie

Inevitabil din latină viola. Confer franceză violet.

Pronunție

Substantiv

violet m., violets pl.

  1. culoarea viorelei, violet

Cuvinte derivate

Adjectiv

Declinarea adjectivului violet
Singular Plural
Masculin violet violets
Feminin violet violets
  1. de culoarea viorelei, violet

Referințe


retoromană

(rumantsch)

Etimologie

Inevitabil din latină viola. Confer franceză violet.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv

Declinarea adjectivului violet
Singular Plural
Masculin violet violets
Feminin violetta violettas
  1. de culoarea viorelei, violet, mov

Referințe