Romania Warsaw Pact Research Papers (original) (raw)
În timpul studierii unui raport semnat de generalul Leontin Sălăjan, privind reorganizarea armatei române în anul 1961 şi desfiinţarea ultimei mari unităţi româneşti de vânători de munte (Brigada 2 V.M.), am sesizat o inconsecvenţă a... more
În timpul studierii unui raport semnat de generalul Leontin Sălăjan, privind reorganizarea armatei române în anul 1961 şi desfiinţarea ultimei mari unităţi româneşti de vânători de munte (Brigada 2 V.M.), am sesizat o inconsecvenţă a mareşalului sovietic Andrei Greciko – surprinzătoare pentru nivelul său de pregătire şi funcţia sa la Comandamentul Forţelor Armate Unite (C.F.A.U.). Pe de-o parte, în cursul unei vizite în România (17-19 februarie 1961), acesta a recomandat transformarea imediată, într-o mare unitate mecanizată, a Brigăzii 2 Vânători de Munte (care, în caz de război, se mobiliza şi devenea unica divizie românească de vânători de munte). Comandantul suprem al Forţelor Armate Unite a susţinut cu acel prilej ideea creşterii mobilităţii şi puterii de foc a armatei române – prin renunţarea la sistemul de organizare pe divizii de infanterie moto, infanterie hipo, vânători de munte şi brigăzi de tancuri, în favoarea celui cu 12 divizii mecanizate, relativ omogene.
Trei ani mai târziu, acelaşi mareşal sovietic s-a declarat de acord cu reînfiinţarea în România a Brigăzii 2 Vânători de Munte şi chiar şi-a permis să recomande studierea acelei probleme de către reprezentanţii celorlalte state membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia.
Livrările de avioane de vânătoare MiG-23 MF în statele membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (cu excepţia U.R.S.S.) au început în anul 1978, mai întâi în Bulgaria (în total, 40 de aparate pentru un regiment), apoi în Republica... more
Livrările de avioane de vânătoare MiG-23 MF în statele membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (cu excepţia U.R.S.S.) au început în anul 1978, mai întâi în Bulgaria (în total, 40 de aparate pentru un regiment), apoi în Republica Democrată Germană (45 exemplare la Peenemünde, fiecare având un preţ de vânzare de 3,6 milioane de dolari) şi Cehoslovacia (15 avioane aflate pe aeroporturile de la Bechyně, Plzeň şi Žatec, pentru fiecare exemplar fiind achitată suma de 6,6 milioane de dolari). În anul următor, au fost trimise primele MiG-uri 23 MF în Polonia şi România, iar autorităţile de la Budapesta au dezvăluit existenţa acelui model, în înzestrarea propriei armate, în timpul paradei militare de la 4 aprilie 1980 – desfăşurată cu prilejul sărbătoririi zilei naţionale a R.P. Ungare.
Evenimentele tragice care au avut loc în ultimii doi ani, la Paris (atacarea cu arme automate a sediului redacţiei revistei " Charlie Hebdo " , la 7 ianuarie 2015, şi atentatele sinucigaşe executate în noaptea de 13 noiembrie 2015) şi... more
Evenimentele tragice care au avut loc în ultimii doi ani, la Paris (atacarea cu arme automate a sediului redacţiei revistei " Charlie Hebdo " , la 7 ianuarie 2015, şi atentatele sinucigaşe executate în noaptea de 13 noiembrie 2015) şi Bruxelles (la aeroportul Zaventem şi staţia de metrou Maelbeek – 22 martie 2016) au scos în evidenţă faptul că statele membre ale Uniunii Europene se confruntă cu o formă de ameninţare neobişnuită. Serviciile de securitate din Franţa şi Belgia au fost nevoite să admită faptul că informaţiile pe care le deţineau în momentul declanşării acelor atacuri s-au dovedit insuficiente pentru a le preveni şi, prin extrapolare, întregul sistem de securitate internă al Uniunii Europene trebuie regândit, pornindu-se de la punctele de vedere comune şi principiile stabilite de către liderii politici ai statelor membre ale Uniunii Europene.
În România, cuvântul " securitate " aduce aminte în primul rând de sinistra instituţie creată în 30 august 1948, de comuniştii români, sub directa îndrumare a autorităţilor sovietice, şi acest aspect creează o stare de disconfort celor care doresc să explice raţiunile pentru care statele Uniunii Europeane (inclusiv România) au nevoie de o adaptare a politicii generale în funcţie de provocările de securitate existente la nivelul celui deal doilea deceniu al secolului XXI. Atât la Bucureşti, cât şi în alte capitale din Europa Centrală şi de Est, există dezbateri axate pe găsirea unor forme de adaptare a sistemelor de informaţii şi de siguranţă naţionale la noile condiţii, concomitent cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.
Una dintre marotele regimurilor comuniste instalate în ţările din Europa Centrală şi de Est, ocupate de trupele sovietice în timpul celui deal Doilea Război Mondial, a fost dezvoltarea accelerată a industriei grele (din celebrul sector A... more
Una dintre marotele regimurilor comuniste instalate în ţările din Europa Centrală şi de Est, ocupate de trupele sovietice în timpul celui deal Doilea Război Mondial, a fost dezvoltarea accelerată a industriei grele (din celebrul sector A al economiei) în dauna agriculturii – considerată de către propagandiştii comunişti o " Cenuşăreasă " a economiei moderne. Pentru a pune în practică ideea respectivă, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi principalii săi colaboratori au impus la începutul anilor '50 industrializarea forţată a ţării şi cooperativizarea treptată a agriculturii. În acest mod, forţa de muncă existentă la sate a fost nevoită să caute soluţii de supravieţuire şi, prin măsurile adoptate, autorităţile de la Bucureşti au încurajat migrarea masivă a ţăranilor dinspre sate spre oraşele unde se investea în construirea de fabrici. Deoarece România avea la începutul anilor '50 o industrie slab dezvoltată, autorităţile de la Bucureşti au ţinut parţial cont de sfaturile liderilor politici de la Moscova şi au achiziţionat treptat diferite licenţe de fabricaţie străine, care au fost folosite în uzinele din întreaga ţară. În studiul de faţă ne-am propus să valorificăm informaţiile inedite descoperite în SUA privind dezvoltarea industriei româneşti constructoare de tractoare şi autovehicule (componentă a grupului A al economiei), având ca subiect cooperarea statului român cu diferite companii străine şi să oferim câteva concluzii privind eficienţa utilizării în România a unor licenţe de fabricaţie.
Amplasarea de rachete cu rază medie de acţiune în Republica Federală Germania, Belgia şi Olanda, pe poziţii care puteau fi pierdute de NATO în primele zile ale unui atac al sovieticilor şi aliaţilor din Organizaţia Tratatului de la... more
Amplasarea de rachete cu rază medie de acţiune în Republica Federală Germania, Belgia şi Olanda, pe poziţii care puteau fi pierdute de NATO în primele zile ale unui atac al sovieticilor şi aliaţilor din Organizaţia Tratatului de la Varşovia împotriva Europei Occidentale, a creat probleme strategilor militari de la Moscova. Practic, rachetele „Pershing II” şi „Gryphon” din acele ţări trebuiau lansate de americani înainte de posibila capturare a lor de către forţele sovietice, est-germane sau cehoslovace (aflate în primul eşalon operativ al OTV pe Teatrul de Acţiuni Militare de Vest), iar o singură lansare a unei rachete nucleare cu rază medie de acţiune ar fi putut transforma războiul convenţional declanşat de sovietici într-unul nuclear.
La prima vedere, între producţia de frigidere, realizate sub licenţă franceză la uzinele din Găeşti şi Sadu, şi cea de armament şi muniţii din România nu există nici o legătură. Cu toate acestea, în articolul nostru ne-am propus să... more
La prima vedere, între producţia de frigidere, realizate sub licenţă franceză la uzinele din Găeşti şi Sadu, şi cea de armament şi muniţii din România nu există nici o legătură. Cu toate acestea, în articolul nostru ne-am propus să prezentăm o situaţie inedită, în condiţiile în care nu am găsit până în prezent nici un studiu ştiinţific şi nici o bibliografie coerentă despre acest subiect, care să ajute publicul larg pentru aprofundarea cercetării în domeniul respectiv.
Săptămâna care a trecut a fost marcată pe plan internaţional de publicarea deciziilor liderilor politici supremi ai S.U.A. şi Federaţiei Ruse referitoare la denunţarea de către ambele părţi a „Tratatului privind Forţele Nucleare cu Rază... more
Săptămâna care a trecut a fost marcată pe plan internaţional de publicarea deciziilor liderilor politici supremi ai S.U.A. şi Federaţiei Ruse referitoare la denunţarea de către ambele părţi a „Tratatului privind Forţele Nucleare cu Rază Medie de Acţiune” – semnat la Washington, la 8 decembrie 1987, de preşedintele american Ronald Reagan şi de Mihail Sergheevici Gorbaciov, secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Opţiunea „dublu zero”, propusă de liderul politic american, a fost acceptată în anul 1987 de către cel sovietic şi, astfel, s-a ajuns la interzicerea instalării în Europa a oricăror tipuri de rachete cu rază medie de acţiune (echipate cu focoase nucleare şi capabile să atingă ţinte aflate la o distanţă de 1000-5500 km), precum şi a tuturor rachetelor cu rază scurtă de acţiune (care aveau posibilitatea să detoneze focoase atomice la distanţe cuprinse între 500 şi 1000 km). Rachetele care existau deja în Europa au fost retrase de ambele părţi şi distruse.
In der Zeit des Kalten Krieges wirkte der Warschauer Pakt stets wie ein großer monolithischer Block unter sowjetischer Vorherrschaft. Die schrittweise Öffnung der Archive der ehemaligen Bündnispartner zeigt jedoch immer deutlicher, dass... more
In der Zeit des Kalten Krieges wirkte der Warschauer Pakt stets wie ein großer monolithischer Block unter sowjetischer Vorherrschaft. Die schrittweise Öffnung der Archive der ehemaligen Bündnispartner zeigt jedoch immer deutlicher, dass seine Einheit und Geschlossenheit oftmals nur nach außen bestanden. Der vorliegende Band vermittelt erstmals einen plastischen Eindruck von der nationalen Gemengelage im »Roten Bündnis«. Renommierte Autoren aus ehemaligen Paktstaaten sowie aus der Schweiz und den USA stellen Forschungsergebnisse vor, die neue und differenziertere Einsichten in das Innenleben des Paktes ermöglichen und nationale Sichtweisen deutlich werden lassen. So erhält der Leser u. a. Einblick in das damalige Selbstverständnis der Pakt-Streitkräfte in Albanien, Bulgarien, der DDR, Polen, Rumänien und Ungarn. Die Beiträge des Bandes liefern zudem eine spannende Analyse des Einflusses der Sowjetunion und der Warschauer Vertragsorganisation auf Staat, Militär und Gesellschaft der Teilnehmerländer sowohl in »normalen« Zeiten, als auch in internationalen Krisensituationen.
În şedinţa din 22 septembrie 1989 a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Elena Ceauşescu a încercat să amâne semnarea de către soţul său a decretului prezidenţial privind stabilirea preţurilor de producţie şi de livrare a... more
În şedinţa din 22 septembrie 1989 a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Elena Ceauşescu a încercat să amâne semnarea de către soţul său a decretului prezidenţial privind stabilirea preţurilor de producţie şi de livrare a avionului de şcoală şi antrenament IAR-99 „Şoim”.
Intervenţia Elenei Ceauşescu într-un proiect important al industriei aeronautice româneşti este evidentă. Spre deosebire de soţul său, care cunoaştea modul de alcătuire a preţului pentru un produs, Elena Ceauşescu era total depăşită de situaţie. Cu toate acestea, „tovarăşa academician doctor inginer”, preşedinte a Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, se implica în diferite discuţii fără să aibă un bagaj elementar de cunoştinţe, generând situaţii tragi-comice.
La începutul lunii aprilie 1989, Nicolae Ceauşescu a aprobat propunerea generalului Vasile Milea, ministrul Apărării Naţionale, şi a lui Ion Coman referitoare deplasarea la Moscova, pentru trei zile, a generalului-locotenent Victor... more
La începutul lunii aprilie 1989, Nicolae Ceauşescu a aprobat propunerea generalului Vasile Milea, ministrul Apărării Naţionale, şi a lui Ion Coman referitoare deplasarea la Moscova, pentru trei zile, a generalului-locotenent Victor Stănculescu, prim-adjunct al ministrului Apărării Naţionale şi şef al Departamentului pentru Producţia de Apărare şi Înzestrare a Armatei.
În cursul vizitei sale în capitala Uniunii Sovietice, generalul Victor Stănculescu a fost însoţit de patru specialişti militari. Aceştia au purtat „tratative cu partea sovietică referitoare la achiziţionarea unor avioane MIG-29 împreună cu mijloacele de îndrumare şi de asigurare tehnică”.
În contextul schimbărilor politice radicale, care au avut loc în vara şi toamna anului 1989 în Polonia, Ungaria, RDG, Cehoslovacia şi Bulgaria, liderul sovietic Mihail Gorbaciov s-a străduit să menţină toate statele membre ale... more
În contextul schimbărilor politice radicale, care au avut loc în vara şi toamna anului 1989 în Polonia, Ungaria, RDG, Cehoslovacia şi Bulgaria, liderul sovietic Mihail Gorbaciov s-a străduit să menţină toate statele membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia în sfera de influenţă a Kremlinului. Această atitudine rezultă cu claritate din scrisoarea trimisă lui Nicolae Ceauşescu de către Mihail Gorbaciov, chiar în timpul desfăşurării Congresului al XIV-lea al PCR (20-24 noiembrie 1989). Conţinutul documentului menţionat se regăseşte în Nota din 23 noiembrie 1989, întocmită de Constantin Olteanu pentru preşedintele României.
Patru zile mai târziu, Nicolae Ceauşescu a trimis o scrisoare de răspuns lui Mihail Gorbaciov, prin intermediul lui E. M. Tiajelnikov, ambasadorul URSS la Bucureşti. Membrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. s-au întrunit în ziua respectivă pentru 30 de minute, cu scopul de a aproba documentul menţionat.
În vara anului 1989, în presa occidentală s-a vehiculat ideea că Nicolae Ceauşescu a propus ca unităţi ale armatelor statelor membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia să intervină în Polonia, cu scopul de a bloca accesul la... more
În vara anului 1989, în presa occidentală s-a vehiculat ideea că Nicolae Ceauşescu a propus ca unităţi ale armatelor statelor membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia să intervină în Polonia, cu scopul de a bloca accesul la putere al liderilor anticomunişti ai sindicatului „Solidaritatea”.
Informaţia respectivă a apărut în mediile politice şi jurnalistice în contextul în care, la Bucureşti, avusese loc reuniunea Comitetului Politic Consultativ al Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (7-8 iulie 1989). Cu acel prilej, Nicolae Ceauşescu şi-a reiterat poziţia exprimată în anii precedenţi. În opinia sa, propunerile sovietice de reformare a sistemului politic din statele membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia puteau avea consecinţe nefaste asupra întregului edificiu politic creat de Iosif Stalin în Europa Centrală şi de Est după cel de-al doilea război mondial. În acelaşi timp, liderul român s-a străduit să-i convingă pe ceilalţi conducători ai partidelor comuniste care au participat la reuniunea de la Bucureşti să accepte propria sa viziune referitoare la reformarea Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. Nicolae Ceauşescu dorea transformarea alianţei respective într-o structură politico-militară pe care sovieticii să nu o poată folosi în scopul impunerii unor schimbări politice în statele membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia.
Contradicţiile dintre autorităţile de la Bucureşti şi cele de la Moscova s-au manifestat şi în momentele în care Nikita Sergheevici Hruşciov a adoptat în mod unilateral anumite decizii care afectau România. De exemplu, cu câteva zile... more
Contradicţiile dintre autorităţile de la Bucureşti şi cele de la Moscova s-au manifestat şi în momentele în care Nikita Sergheevici Hruşciov a adoptat în mod unilateral anumite decizii care afectau România. De exemplu, cu câteva zile înainte de începerea sesiunii Comitetului Politic Consultativ (Moscova, 26 iulie 1963), prim-secretarul C.C. al P.C.U.S. a propus să se examineze de către toate statele Organizaţiei Tratatului de la Varşovia cererea Republicii Populare Mongole de aderare la acea alianţă politico-militară.
We are seeking potential contributors whose research might be a good fit for this project. While we are willing to consider any chapter proposal on the Warsaw Pact in the Third World broadly defined, scholars who incorporate primary... more
We are seeking potential contributors whose research might be a good fit for this project. While we are willing to consider any chapter proposal on the Warsaw Pact in the Third World broadly defined, scholars who incorporate primary source materials from Eastern Europe are particularly sought as are submissions which investigate the manner in which Warsaw Pact states worked colloboratively together (or autonomously from the Soviet Union) in
https://networks.h-net.org/node/73374/announcements/91921/contributors-sought-volume-warsaw-pact-developing-world Page 1 of 2
Contributors Sought for Volume on the Warsaw Pact in the Developing World | H-Announce | H-Net 16/12/2015 15:33
the developing world. Submissions which take a comparative transnational approach are also welcomed.
Constituite în unităţi de luptă, Gărzile Muncitoreşti au asigurat, începând din anul 1956, atât autoapărarea întreprinderilor, cât şi ajutarea organelor de stat în acţiunile de apărare a ordinii publice, împotriva „elementelor... more
Constituite în unităţi de luptă, Gărzile Muncitoreşti au asigurat, începând din anul 1956, atât autoapărarea întreprinderilor, cât şi ajutarea organelor de stat în acţiunile de apărare a ordinii publice, împotriva „elementelor contrarevoluţionare care ar încerca să lovească în cuceririle poporului”. Gărzile Muncitoreşti au avut un Comandament Central, state majore în cadrul organelor de partid regionale, raionale şi municipale, iar în anumite întreprinderi şi la o serie de organe locale de partid au fiinţat subunităţi de gărzi muncitoreşti alcătuite din plutoane, companii şi batalioane. În momentul constituirii sale, această organizaţie militară avea la dispoziţie 37000 de luptători, iar în anii care au urmat efectivele respective s-au mărit până la nivelul de 46000-47000 de cetăţeni.
Doamnelor şi domnilor, Ne-am propus să prezentăm câteva aspecte mai puţin cunoscute despre colaborarea dintre România şi Polonia în perioada 1963-1981 şi anumite probleme care au apărut, la un moment dat, în relaţiile dintre cele două... more
Doamnelor şi domnilor,
Ne-am propus să prezentăm câteva aspecte mai puţin cunoscute despre colaborarea dintre România şi Polonia în perioada 1963-1981 şi anumite probleme care au apărut, la un moment dat, în relaţiile dintre cele două state.
Intenţia din acea perioadă a autorităţilor de la Moscova a fost de a micşora efectivele militare convenţionale din Uniunea Sovietică şi ţările membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia şi de a creşte rapid, în acelaşi timp,... more
Intenţia din acea perioadă a autorităţilor de la Moscova a fost de a micşora efectivele militare convenţionale din Uniunea Sovietică şi ţările membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia şi de a creşte rapid, în acelaşi timp, capacitatea de luptă printr-o înzestrare cu mijloace moderne. Procesul de echipare a unităţilor militare transformate a luat amploare în perioada 1961-1962 şi, de la nivelul Comandamentului Forţelor Armate Unite, au fost stabilite mai multe aplicaţii militare care s-au desfăşurat în cursul anului 1962 pe teritoriile Ungariei, Poloniei, Republicii Democrate Germane, României şi Bulgariei.
La 24 august 2019 s-au împlinit 70 de ani de la intrarea în vigoare a tratatului semnat la Washington D.C., la 4 aprilie 1949, în scopul creării Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Pentru a sărbători acest eveniment,... more
La 24 august 2019 s-au împlinit 70 de ani de la intrarea în vigoare a tratatului semnat la Washington D.C., la 4 aprilie 1949, în scopul creării Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Pentru a sărbători acest eveniment, şefii de stat şi de guverne ai celor 29 de ţări membre ale alianţei politico-militare s-au întâlnit la Londra (3-4 decembrie 2019).
Mai puţin cunoscut de opinia publică din zilele noastre este faptul că autorităţile de la Moscova au solicitat, în urmă cu 65 de ani, accederea Uniunii Sovietice în NATO. În acest sens, la 31 martie 1954, Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. a remis o notă reprezentanţilor oficiali de la Moscova ai S.U.A., Marii Britanii şi Franţei. Autorităţile sovietice au afirmat atunci că doreau să examineze propunerea respectivă împreună cu guvernele din statele menţionate, care au câştigat în anul 1945 războiul împotriva Germaniei alături de armata U.R.S.S. Celelalte ţări membre ale NATO erau excluse, în mod premeditat, de diplomaţia sovietică din procesul de analiză şi decizie. Astfel, se încerca slăbirea coeziunii alianţei prin generarea unor proteste ale reprezentanţilor ţărilor mici, în interiorul NATO, faţă de nerespectarea de către S.U.A., Marea Britanie şi Franţa a principiului egalităţii în drepturi, în NATO.
În perioada 22-26 mai 1989 a avut loc în Cehoslovacia o mare aplicaţie militară de comandament, denumită codificat „Vltava-89” şi având următoarea temă: „Pregătirea operaţiei defensive a Frontului, în cadrul alianţei. Respingerea... more
În perioada 22-26 mai 1989 a avut loc în Cehoslovacia o mare aplicaţie militară de comandament, denumită codificat „Vltava-89” şi având următoarea temă: „Pregătirea operaţiei defensive a Frontului, în cadrul alianţei. Respingerea agresiunii inamicului în condiţiile în care nu a avut loc o mobilizare completă şi o desfăşurare a forţelor proprii” . La aplicaţia respectivă s-a prevăzut utilizarea în luptă a tuturor unităţilor armatei cehoslovace, precum şi a celor din Grupul Central de Forţe – alcătuit din mari unităţi militare sovietice.
Pentru prima dată de la înfiinţarea Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (O.T.V.), Comandamentul Forţelor Armate Unite (C.F.A.U.) nu a aplicat principiile ofensive ale „doctrinei Sokolovski” şi a conceput un scenariu strategic defensiv pentru forţele O.T.V., în conformitate cu noua doctrină militară a alianţei – adoptată la reuniunea de la Berlin a Comitetului Politic Consultativ al O.T.V. (28-29 mai 1987).
Participarea României la activităţile Organizaţiei Tratatului de la Varşovia s-a dovedit dificilă, în condiţiile în care interesele statului român nu au coincis, în unele cazuri, cu cele ale URSS. Autorităţile de la Bucureşti au încercat... more
Participarea României la activităţile Organizaţiei Tratatului de la Varşovia s-a dovedit dificilă, în condiţiile în care interesele statului român nu au coincis, în unele cazuri, cu cele ale URSS. Autorităţile de la Bucureşti au încercat să-şi promoveze interesele naţionale din interiorul organizaţiei politico-militare create de sovietici şi, la un moment dat, în anii '60, au adoptat o schimbare sensibilă în politica externă, acţionând deschis în favoarea echivalării Tratatului Atlanticului de Nord cu Tratatul de la Varşovia. Pentru diplomaţia românească, o asemenea acţiune crea posibilitatea concretizării concepţiei privind desfiinţarea concomitentă a celor două organizaţii militare, care conducea implicit la denunţarea Tratatului de la Varşovia de guvernul României.
Un document declasificat recent de Arhivele Militare Române ne oferă câteva din secretele "colaborării fructuoase" româno-bulgaro-sovietice în cursul pregătirii documentelor aplicaţiei de cooperare de transmisiuni ce urma să se desfăşoare... more
Un document declasificat recent de Arhivele Militare Române ne oferă câteva din secretele "colaborării fructuoase" româno-bulgaro-sovietice în cursul pregătirii documentelor aplicaţiei de cooperare de transmisiuni ce urma să se desfăşoare în Marea Neagră în perioada 8-11 martie 1965. Totodată, este dezvăluită imaginea pe care militarii bulgari şi-o formaseră în legătură cu orientarea politică a regimului de la Bucureşti, cu o lună de zile înainte de decesul liderului P.M.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej.
La prima vedere, o legătură dintre Republica Cuba şi manevrele armatei române în România şi Bulgaria poate fi considerată o utopie. Cu toate acestea, în rândurile care urmează vom explica pe larg cum am ajuns la ideea că o insulă exotică,... more
La prima vedere, o legătură dintre Republica Cuba şi manevrele armatei române în România şi Bulgaria poate fi considerată o utopie. Cu toate acestea, în rândurile care urmează vom explica pe larg cum am ajuns la ideea că o insulă exotică, situată în Marea Caraibelor, a fost importantă pentru autorităţile politice şi militare române la începutul anilor ’60.
Implicarea diplomaţiei româneşti în conflictul din Asia de Sud-Est, din anii ’60, a constituit unul dintre atuurile folosite frecvent de Nicolae Ceauşescu pentru afirmarea pe plan internaţional a politicii independente a României.... more
Implicarea diplomaţiei româneşti în conflictul din Asia de Sud-Est, din anii ’60, a constituit unul dintre atuurile folosite frecvent de Nicolae Ceauşescu pentru afirmarea pe plan internaţional a politicii independente a României. Diferiţi diplomaţi români s-au referit de-a lungul anilor – atât înainte de 22 decembrie 1989, cât şi după această dată – la eforturile pe care autorităţile comuniste de la Bucureşti le-au făcut pentru găsirea unei soluţii politice acceptabile pentru toate părţile implicate în războiul din Indochina, în scopul reunificării paşnice a celor două state vietnameze. În acelaşi timp, problemele politice şi militare pe care le-au creat autorităţile române în Indochina nu au fost abordate în expunerile publice şi în mass media din România din perioada respectivă, precum şi în documentele cu caracter memorialistic la care am avut acces.
As they were competitors in the race for military supremacy, the American and Soviet leaders had on their work-tables analyses, synthesis and political-military information about the adversary. For example, the USSR’s leader had top... more
As they were competitors in the race for military supremacy, the American and Soviet leaders had on their work-tables analyses, synthesis and political-military information about the adversary. For example, the USSR’s leader had top secret information from Donald Maclean (a British agent who was working as Soviet spy as well), about the talking between Harry Truman, the president of the United States, and Clement Attlee, the prim-minister of the United Kingdom (Washington, December 1950). For Josef Stalin, that was one of the reasons to order to rearm Poland, Hungary, Czechoslovakia, Romania and Bulgaria in 1951-1955 periods.
The effects of Josef Stalin’s order were disastrous for Romania. The Secret Services were reorganized (February and March 1951). The Army was forced to purge generals and officers who were not members of the Romanian Communist Party. Many people who were living near the border with Yugoslavia were deported in the middle of the Baragan’s Plain (June 1951). The Army was forced by the Soviet councilors to build a fortification line near the border with Yugoslavia (1951-1953) and to buy weaponry and military equipment from the USSR, Poland, Hungary and Czechoslovakia.